Un sondaj al BVA pentru RTL, efectuat în plină contestare a reformei pensionării, îl plasează pe Emmanuel Macron la numai 28% sufragii pozitive. Preşedintele Franţei a pierdut 6 procente faţă de luna februarie şi se află la cel mai scăzut nivel după noiembrie 2018, debutul crizei „vestelor galbene”. Textul privind scăderea vârstei de pensionare, de la 64 de ani la 62, se află acum la Curtea Constituţională. 7 francezi din 10 se opun reformei pensionării.
Transporturi publice «puternic perturbate», zborurir anulate, clase închise, universităţi blocate – Franţa trăieşte marţi a 10-a zi naţională de greve şi manifestaţii contra proiectului de reformă a pensiilor. Un text votat de parlament ce nu mai aşteaptă decât avizul Consiliului constituţional pentru a intra în vigoare şi asta în ciuda ostilităţi crescânde a opiniei publice contra acestui proiect şi a felului în care a fost adoptat.
Serviciile de informaţii franceze prezic între 650 şi 900.000 de manifestanţi la cele circa 200 de marşuri de protest organizate peste tot în ţară. «Fizionomia va fi similară cu cea din 23 martie în termeni de blocaje, greve şi ciocniri» se poate citi în nota serviciilor de informaţii publicată de ziarul „Le Parisien”.
Spre deosebire de ceea ce s-a văzut şi întâmplat joia trecută, de această dată numărul de tineri ar urma să fie şi mai important. Ce a mobilizat tineretul este tema «represiunea şi violenţele poliţieneşti», o temă preluată şi comentată pe larg de câteva zile încoace, atât de massmedia cât şi de anumiţi politicieni. Inclusiv Consiliul Europei a denunţat «folosirea excesivă a forţei» de către poliţia franceză.
Organizaţiile sindicale, la originea marşurilor de protest din Franţa, sunt şi ele îngrijorate de radicalizarea unora dintre aderenţii lor, tentaţi să se ralieze acţiunilor violente. Serviciile de informaţii se tem de incidente grave în circa 50 de oraşe şi mai ales în cele care sunt bastioane ale stângii radicale.
Pentru a face faţă eventualelor violenţe ale celor circa o mie de indivizi radicalizaţi aşteptaţi la Paris, ministerul de interne a decis mobilizarea a 5.500 de poliţişti în capitală şi alţi 7.500 în restul ţării, un «dispozitiv inedit» spune Gérald Darmanin. Ministrul de interne se teme de «foarte importante perturbări ale ordinii publice».
Pe plan politic, executivul caută mai departe o cale de ieşire din acest climat tensionat. Preşedintele Emmanuel Macron refuză însă în continuare să suspende timp de 6 luni controversata reformă, aşa cum îi cere sindicatul CFDT, considerat cel mai reformist din Franţa. De partea ei, Elisabeth Borne, şefa guvernului francez, a lansat vaste consultări cu parlamentarii, partidele politice, aleşii locali şi sindicatele care o doresc pentru a schiţa o eventuală ieşire din criză peste trei săptămâni.
