Festivalul dedicat Basarabiei, mai precis celor 99 de ani de la Unirea cu România, s-a încheiat, ieri, cum era şi firesc, cu o emoţionantă lecţie de istorie. Vorbind despre istoria tumultoasă şi tristă a Basarabiei, inimoşii studenţi basarabeni au mărturisit că au regăsit, alături de invitaţii speciali – prof. univ. dr. Tereza Danciu (Facultatea de Drept), profesorul Toma Rădulescu, profesorul Sorin Firu (Liceul CFR), Andra Brezniceanu (Centrul de Integrare a Străinilor) şi Dan Lupescu, directorul revistei „Lamura” – şi de toţi craiovenii care i-au însoţit în aceste zile de sărbătoare, sentimentul de unitate şi „acel suflu românesc care există, cu siguranţă, în fiecare dintre noi”. 
Asociaţia Studenţilor Basarabeni şi Asociaţia Studenţilor Timoceni, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” şi Consiliul Judeţean Dolj, au încheiat, ieri, zilele dedicate Basarabiei cu o manifestare intitulată „Zilele marcante din Istoria României”.
„Pentru noi, evenimentul de astăzi este unul foarte important pentru că marcăm 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, care a avut loc pe 27 martie 1918 şi care a dat startul Marii Uniri. Ne mândrim foarte mult că Basarabia a fost, totuşi, printre primele care şi-a dorit cu adevărat acest lucru şi care a încercat să facă totul pentru a fi cât mai aproape de patria-mamă”, a mărturisit Liuba Eremia, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Basarabeni din Craiova.
„Întotdeauna am fost uniţi şi am reprezentat o entitate”
Conf. univ. dr. Tereza Danciu, de la Facultatea de Drept, le-a spus studenţilor basarabeni, cât şi elevilor care s-au aflat în sală, că basarabenii şi românii, deşi separaţi teritorial, sunt uniţi spiritual. «Să sperăm că aşa cum istoria s-a repetat şi am pierdut Basarabia în 1940, ne vom uni într-un viitor… nu se ştie, un viitor apropiat sau îndepărtat. Dar eu cred cu tărie că va veni acest moment. Dar probabil, fiind creştini ortodocşi, în ortodoxie se spune că mântuirea vine doar prin suferinţă. Probabil că va trebui să mai suferim un pic ca să vină acea clipă astrală care a fost la 1 decembrie 1918, când toţii românii au fost uniţi teritorial. Spun „teritorial”, pentru că noi suntem uniţi cu fraţii noştri basarabeni, întotdeauna am fost uniţi şi am reprezentat o entitate: vorbim aceeaşi limbă, avem aceleaşi obiceiuri şi tradiţii. Este o bucurie când ne întâlnim, de fiecare dată, şi cred că această unitate spirituală – aşa cum s-a mai întâmplat şi în trecut – va fi izvorul unităţii noastre teritoriale», a spus profesorul Tereza Danciu.
Sala „Dinu C. Giurescu”, repere peste timp
Eruditul istoric şi cercetător, Toma Rădulescu, într-o pledoarie extrem de interesantă, a arătat puternicele legături care există între Oltenia şi Basarabia. «Ne aflăm într-o sală cu o istorie aparte: în zile de 26 şi 27 mai 1912, sub conducerea şi din iniţiativa lui Nicolae Iorga, aici, ca şi în toată ţara, au avut loc manifestări grandioase dedicate răpirii Basarabiei. Steagurile României au fost coborâte în bernă. Aici s-au ţinut cuvântări semnificative, sub conducerea lui Ștefan Ciuceanu, care era directorul Fundaţiei „Aman” în acel moment, în prezenţa unor mari istorici români, în frunte cu Charles Laugier. Deci, iată ce legături sunt între noi! Muzeul „Aman” păstra steagurile în bernă, cocardele tricolore şi o medalie bătută 100 de ani de la lipirea Basarabiei, lucruri care, pentru vremea aceea, însemna închisoare şi, din nefericire, aceste materiale au fost distruse», a rememorat cercetătorul Toma Rădulescu doar câteva momente importante, trăite la unison de craioveni şi basarabeni.
Andra Brezniceanu, din partea Centrului de Integrare a Străinilor, a mărturisit că „România este acasă pentru voi, iar sistemul de burse, acordat de statul român, şi programele universitare, sperăm că vă oferă o perspectivă românească asupra vieţii”.
