De aproape trei săptămâni, 30 de tineri români și bulgari deslușesc cu plăcere tainele turismului tradițional, soluție inteligentă atât pentru generația lor, care se confruntă cu un ridicat nivel al șomajului, cât și pentru comunitățile de la nord și sud de Dunăre, care pot obține venituri substanțiale prin promovarea tradițiilor.
„Întoarcere la rădăcini” se numește proiectul implementat de Asociația „Creează românește” prin Programul Erasmus+ al Uniunii Europene, care a reunit luna aceasta 15 elevi craioveni de la Colegiul Național Economic „Gheorghe Chițu” și 15 elevi bulgari de la Liceul „Hristo Botev”, din Oreahovo. Scopul proiectului, așa cum a fost el formulat în cererea de finanțare aprobată, este valorizarea potenţialului creativ și antreprenorial al tinerilor din cele două organizații partenere (Asociația „Creează românește” și Narodno Citalste „Nadejda 1871”, din Oreahovo), în domeniul turismului tradițional, participând activ la viața socio-culturală a comunității, precum și promovarea obiceiurilor și meșteșugurilor tradiționale din cele două zone unite de Dunăre: Oltenia și Oreahovo.
Pentru a duce la îndeplinire acest scop, cei 30 de tineri, împreună cu liderii lor, au urmat un program intens de pregătire, abordând teme precum „Elemente de etnografie în România și Bulgaria – diferențe, asemănări”, „Casa țărănească, la nord și sud de Dunăre”, „Meșteșuguri de altădată”, „Turismul tradițional – șansă la supraviețuire”, „Antreprenoriat și tradiție”. Cutreierând cele două zone etnografice învecinate nu doar teoretic – grație experților Secției de Etnografie a Muzeului Olteniei, dr. Ion Bălosu, muzeograf principal Irinel Cănureci și muzeograf principal Alina Bălan, ci și practic – vizitând ateliere meșteșugărești din Sadova, Bechet, Horezu, pensiuni turistice tradiționale din Măldărăști ori Muzeul Satului Vâlcean de la Bujoreni, cei 30 de tineri au fost inițiați în tainele tradițiilor populare și ale unui turism de calitate, care să promoveze valorile autentice.
„Acest proiect m-a determinat să mă gândesc mai mult la locurile de unde ne tragem, la obiceiurile pe care le știu de la bunici, dar care nu știam ce reprezintă și la felul în care putem valorifica această moștenire, pentru noi, dar și pentru generațiile următoare”, a spus entuziasmat Emil V., unul dintre tinerii bulgari participanți în proiect.
„N-am știut până acum cât de valoroasă este o ladă de zestre, ce simboluri întrunește covorul oltenesc țesut de bunica mamei și de ce ar veni în Oltenia un turist englez, să mănânce sarmale cu mămăligă. Stăm pe o comoară! Iar mai devreme sau mai târziu, noi, cei care participăm la acest proiect, vom ști cum să o facem cunoscută! ”, a mărturisit Maria P., elevă la CNE „Gheorghe Chițu”.
