În încercarea de a reduce poluarea cauzată de aglomerările umane la nivelul apelor de suprafaţă şi subterane din bazinul hidrografic Jiu, reprezentanţii a 34 de de primării din judeţele Dolj, Gorj şi Mehedinţi vor participa săptămâna viitoare la o dezbatere organizată de Administraţia Bazinală de Apă.
Marţi, la sediul ABA Jiu va avea loc cea de-a doua dezbatere publică din anul 2015, pentru conformarea cu prevederile art.14 din Directiva Cadru Apa 2000/60 a Uniunii Europene, care specifică faptul că “Statele membre trebuie să încurajeze toate părţile interesate în implementarea Directivei şi în elaborarea Planurilor de Management Bazinale”. În acest context, procesul de informare şi consultare a publicului şi a factorilor interesaţi cu referire la dezvoltarea Programului de măsuri este o necesitate, rezultatul acestuia contribuind esenţial la îmbunătăţirea şi la realizarea unui Plan de Management Bazinal realist. Se doreşte obţinerea unei comunicări şi informări reciproce în ceea ce priveşte realizarea unei baze de date cu informaţii corecte şi actualizate, precum şi posibilităţile de realizare/finanţare a acestor măsuri. La dezbatere participă reprezentanti ai Administratiei Naţionale ,,Apele Române” , beneficiarii serviciilor de gospodărire a apelor vizaţi (operatori regionali şi locali de apă) precum şi reprezentaţi ai organizaţiilor non-guvernamentale de mediu.
Localităţi din trei judeţe
Pe agenda dezbaterii se regăsesc aspecte legate de respectarea legislaţiei în vigoare, stadiul realizării Planului de Management al Bazinului Hidrografic Jiu, precum şi informaţii privind dezvoltarea programului de măsuri pentru aglomerările umane. Vor fi discutate şi principalele probleme de gospodărire a apelor din Bazinul Hidrografic Jiu, cu referire la sursele punctiforme şi difuze de poluare din aglomerările umane, nivelul de poluare generat de acestea şi impactul pe care îl au asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane. Un subiect important îl reprezintă şi măsurile ce trebuie luate pentru reducerea poluării provenite din aglomerările umane, măsuri de bază – obligatorii şi măsuri suplimentare pentru reducerea poluării cauzate de activităţile din aglomerările umane la nivelul apelor de suprafaţă şi subterane din Bazinul Hidrografic Jiu. Au fost invitati să participe la dezbatere reprezentanţii a 34 primării (Baia de Aramă, Cloşani, Poiana Mare, Dăbuleni, Bechet, Filiaşi, Băileşti, Călăraşi, Runcu, Urdari, Baia de Fier, Scoarţa, Vladimir, Ţicleni, Bumbeşti-Jiu, Motru, Calafat, Strehaia, Danceu, Tg. Cărbuneşti, Mătăsari, Coţofenii din Dos, Bistreţ, Perişor, Şimian, Calopăr, Hurezani, Novaci, Bengeşti-Ciocadia, Segarcea, Bâlteni, Stoina, Floreşti, Gura Văii), 3 operatori regionali (Compania de Apă Oltenia, S.C. SECOM S.A., S.C. Apa Regio Tg. Jiu) şi reprezentanţi ai Sistemelor de Gospodărire a Apelor Dolj, Gorj şi Mehedinţi.
Poluarea rămâne o problemă importantă în gospodărirea apelor
O problemă importantă de gospodărirea apelor este poluarea cu nutrienţi, în special cu azot şi fosfor. Nutrienţii în exces conduc la eutrofizarea apelor, ceea ce determină schimbarea compoziţiei şi scăderea biodiversităţii speciilor, precum şi reducerea posibilităţii de utilizare a resurselor de apă în scop potabil, recreaţional, etc. Ca şi în cazul substanţelor organice, emisiile de nutrienţi provin atât din surse punctiforme (ape uzate urbane, industriale şi agricole neepurate sau insuficient epurate), cât şi din surse difuze (în special, cele agricole: creşterea animalelor, utilizarea fertilizanţilor). Din evaluările efectuate a rezultat că un corp de apă de suprafaţă din cadrul bazinului hidrografic Jiu prezintă riscul de neatingere al obiectivelor de mediu prevăzute de Directiva Cadru Apă (DCA) datorită alterărilor hidromorfologice, reprezentând 0,59% din totalul corpurilor de apă.
La nivelul bazinului hidrografic Jiu au fost inventariate mai multe categorii de lucrări care pot fi considerate presiuni semnificative pe baza unor criterii specifice, respectiv: acumulări, derivaţii, regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, pentru satisfacerea diverselor folosinţe cum ar fi asigurarea cerinţei de apă, regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor, producerea de energie electrică.
