Luni, am fost anunţaţi că impozitele şi taxele locale vor creşte începând cu anul viitor cu 16,05%, reprezentând rata inflaţiei cumulată pentru perioada 2010-2012, conform unui proiect de hotărâre iniţiat de Ministerul Finanţelor. Ministerul estimează că, prin indexarea la inflaţie a impozitelor şi taxelor locale, veniturile bugetelor locale vor creşte cu 891 de milioane de lei. Aceeaşi estimare o făceau specialiştii Ministerului Finanţelor şi în 2010, când a fost realizată ultima actualizare a taxelor şi impozitelor locale. Numai că, de exemplu, în judeţul Dolj au fost contrazişi de Camera de Conturi.
Conform Raportului privind finanţele publice locale pe anul 2010 la nivelul judeţului Dolj: „Potrivit execuţiei bugetare prezentate rezultă că, pe ansamblu, veniturile totale au fost realizate în proporţie de 82,63% faţă de prevederile bugetare anuale definitive înscrise în bugetele locale. Din perspectiva indicatorilor financiari înregistraţi în execuţia bugetară a anului 2009, se constată o creştere a drepturilor constatate, de la 1.396.970 mii lei în 2009 la 1.463.942 mii lei în 2010, însoţită însă de o scădere a volumului încasărilor, respectiv de la 1.237.525 mii lei în anul 2009 la 1.209.615 mii lei în anul 2010. Nerealizări semnificative pe linia colectării veniturilor s-a constat la categoria ,,Venituri din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri”, unde încasările realizate au fost de numai 184.247 mii lei, faţă de 261.074 mii lei, cât au fost prevederile definitive, înregistrându-se, deci, o nerealizare de 76.827 mii lei, respectiv de 29,42%.
Primarii nu sunt interesaţi să aplice legea
Raportul Camerei de Conturi Dolj merge mai departe şi dezvăluie că din verificarea modului de stabilire, urmărire şi încasare a veniturilor, cuvenite bugetului local în anul 2010, de la persoane fizice, auditorii publici externi au constatat următoarele: „Pentru desfăşurarea activităţii de control a obligaţiilor fiscale datorate de contribuabilii persoane fizice şi juridice nu s-a întocmit program de control anual şi nici programe de control lunare; în anul 2010, pentru impozitele şi taxele datorate de contribuabilii persoane fizice la bugetul local, nu au fost emise decizii de impunere, prin care să se stabilească cuantumul obligaţiilor fiscale; nu s-a întocmit nici un act de control privind verificarea realităţii şi sincerităţii declaraţiilor depuse de contribuabili şi a modului de îndeplinire a obligaţiilor fiscale datorate de aceştia; nu s-a respectat, în toate cazurile, termenul legal de emitere şi transmitere a somaţiei – document prin care începe executarea silită; nu s-au emis decizii cu privire la iniţierea unor măsuri asiguratorii care să permită organelor de executare silită recuperarea creanţelor datorate de contribuabili; nu s-au folosit, în toate cazurile, modalităţile de executare silită, dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somaţiei nu s-a stins debitul; nu a fost aplicată, în toate cazurile, modalitatea de executare silită prin instituirea popririlor la terţi asupra veniturilor; nu s-a aplicat executarea silită prin sechestru şi valorificarea bunurilor sechestrate”.
Nu s-a ţinut cont de rangul localităţii şi de zona de impozitare
Primarii şi consiliile locale nu au respectat nici prevederilor legale privind modul de constituire a impozitului pe clădiri, a impozitului pe terenul intravilan şi a impozitului pe terenul extravilan, datorat de persoanele fizice. Pentru anul 2010, s-a reţinut că la cuantificarea acestora nu s-a ţinut cont de rangul localităţii şi de zona de impozitare din cadrul acestora. Prin neluarea măsurilor corespunzătoare în vederea calculării impozitelor şi taxelor locale, în funcţie de rangul şi zona localităţii, nu s-au încasat, la bugetul local, venituri proprii, reprezentând diferenţă impozite. Un exemplu în acest sens este Primăria Braloştiţa, care „pentru determinarea valorii impozabile a clădirilor a stabilit zona B atât pentru localitatea reşedinţă de comuna Braloştiţa, cât şi pentru satele componente; pentru terenul intravilan a stabilit că satele componente sunt din Zona B, iar localitatea Braloştiţa din zona C”.
Controlul Camerei de Conturi Dolj subliniază faptul că potrivit legii (pct. 9 aliniatul 2, litera b din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal), în cazul în care, pentru terenul intravilan, se delimitează două zone, acestea sunt obligatorii zona A şi zona B. „Urmarea nedelimitării zonei A, s-a reţinut că, atât la stabilirea valorii impozabile a clădirilor, cât şi la stabilirea impozitului (taxei) pe terenul intravilan şi extravilan, entitatea auditată nu a ţinut cont de faptul că în cazul persoanelor fizice valoarea impozabilă a clădirilor şi terenurilor, potrivit art. 251 alin. 5, art. 258 alin. 5 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, se majorează cu coeficientul de corecţie de 1,10, ceea ce a condus la diminuarea impozitelor şi taxelor locale ce urmau a fi încasate în anul 2010”, se arată în Raportul Camerei de Conturi Dolj.
Primarii nu vor lua măsurile legale pentru încasarea taxelor şi impozitelor în an electoral
Din analiza efectuată, pentru un număr de 35 de contribuabili, a rezultat că Primăria Braloştiţa trebuia să încaseze impozite şi taxe locale mai mari cu 2.362 de lei decât s-a încasat la momentul instituiri debitelor pentru anul 2010. Nerespectarea prevederilor legale referitoare la dimensionarea impozitelor şi taxelor locale a condus la lipsirea bugetului local de venituri în sumă de 3.042 de lei (66 de lei impozit pe clădiri + 796 de lei impozit pe terenul extravilan + 1.500 de lei impozit pe terenul extravilan + 680 de lei dobânzi de întârziere).
De precizat mai este şi faptul că şi în 2011 situaţia este asemănătoare. Luând în calcul faptul că în 2012 au loc şi alegeri locale şi parlamentare, este clar că veniturile încasate de primării vor fi mai mici decât în 2010 şi 2011. Pentru că este greu de crezut că primarii vor începe în an electoral să îi constrângă pe alegători să îşi plătească taxele şi impozitele către stat, în condiţiile în care nu au aplicat legea în anii precedenţi. În aceste împrejurări, creşterea de 891 de milioane de lei estimată de specialiştii Ministerului de Finanţe va fi cu mult mai mică.