Sindicatele din învățământul preuniversitar atrag, încă odată, atenția asupre deficiențelor din Ministerul Educației și Cercetării, nefiind excluse acțiuni de protest, urmate de o grevă generală, așa cum s-a întâmplat în 2023. Declarațiile liderilor sindicali sunt sugestive.
Bogdan Manea, președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământ (USLI), parte a Federației Sindicatelor Libere din Învăâământ (FSLI), vine cu precizări: “Guvernul României destabilizează grav școala românească. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” acuză Guvernul României că, prin măsurile de austeritate impuse prin Legea nr. 141/2025, a declanșat un proces de dezorganizare accelerată a învățământului preuniversitar, cu efecte grave asupra elevilor, cadrelor didactice și calității educației. Sistemul de învățământ se află într-o gravă criză, provocată deliberat prin decizii politice luate iresponsabil, fără analize de impact, fără dialog social și fără asumarea consecințelor. În plin proces de elaborare a planurilor de școlarizare pentru anul 2026-2027, primim semnale alarmante din întreaga țară privind reducerea drastică a numărului de clase de gimnaziu și liceu, inclusiv în mediul urban. Această situație este consecința directă a creșterii forțate a efectivelor de elevi la clasă, măsură impusă exclusiv pentru a reduce cheltuielile bugetare, ignorând impactul negativ asupra beneficiarilor primari. Aplicarea Legii nr. 141/2025 a determinat supraaglomerarea generalizată a claselor, cu efecte negative, directe și imediate, asupra calității actului educațional. Există deja școli în care efectivele depășesc 32 de elevi/clasă. Măsurile vor avea consecințe grave: • Degradarea calității actului educațional; • Imposibilitatea reală de a lucra individualizat cu elevii; • Creșterea riscului de eșec și abandon școlar; • Dispariția unui număr semnificativ de posturi didactice ca urmare a reducerii numărului de clase/grupe. Potrivit estimărilor, peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol doar prin creșterea numărului de elevi la clasă, direcția de reducere a cheltuielilor cu personalul din educație fiind una evidentă și constantă. Inspectoratele școlare și unitățile de învățământ sunt obligate să aplice măsuri restrictive, fără nicio soluție pentru protejarea beneficiarilor primari și a personalului didactic. Cadrele didactice resimt o stare de nesiguranță profundă, iar comunitățile educaționale se confruntă cu un climat de tensiune și incertitudine. În tot acest proces, elevul a fost complet absent din calculele decidenților, deși el este primul care resimte efectele supraaglomerării, ale instabilității și ale lipsei de continuitate educațională. Situația este agravată de existența unei conduceri provizorii la Ministerul Educației și Cercetării, într-o perioadă în care trebuie adoptate decizii responsabile, predictibile și fundamentate. În paralel, Guvernul României continuă să aloce un buget insuficient pentru educație, mult sub nevoile reale ale sistemului, tratând acest domeniu ca pe o zonă de sacrificiu bugetar. Subfinanțarea a devenit o politică permanentă, iar școlile sunt forțate să funcționeze fără resursele necesare pentru a asigura un învățământ de calitate. Un sistem educațional subfinanțat nu poate livra performanță, nu este stabil și nici nu asigură echitate; el poate doar să supraviețuiască de la un an la altul, sacrificând șansele reale ale copiilor la un parcurs educațional solid și predictibil. UN STAT CARE ÎȘI DISTRUGE ȘCOALA PUBLICĂ ÎȘI DISTRUGE PROPRIA PERSPECTIVĂ DE DEZVOLTARE. În acest context, FSLI și FSE „SPIRU HARET” solicită: 1. Abrogarea de urgență a prevederilor din Legea nr. 141/2025 care au condus la reducerea numărului de clase, la supraaglomerarea acestora și la creșterea normei didactice; 2. Oprirea politicii de reducere a posturilor din învățământul preuniversitar; 3. Creșterea alocării bugetare pentru educație, în acord cu importanța strategică a acestui domeniu; 4. Reluarea dialogului social real cu organizațiile sindicale reprezentative în învățământul preuniversitar. Respingem ferm abordarea prin care educația este tratată ca instrument de acoperire a deficitului bugetar și sacrificată pentru a compensa dezechilibre create în alte zone ale guvernării. Dacă Guvernul României va continua pe această direcție, FSLI și FSE „SPIRU HARET” vor intensifica acțiunile de protest, utilizând toate formele legale pentru apărarea drepturilor angajaților și a dreptului copiilor la educație. În plus, îi reamintim domnului Președinte, Nicușor Dan, că au trecut peste două luni de când trebuia să aibă loc o întâlnire cu reprezentanții organizațiilor sindicale pentru a i se prezenta situația din sistem în urma măsurilor anti-educație promovate de Guvernul Bolojan. EDUCAȚIA NU ESTE O CHELTUIALĂ. EDUCAȚIA ESTE VIITORUL ROMÂNIEI! Sindicatul Învățământului „SPIRU HARET” Dolj se pregătește de grevă generală!
Sindicatul “Spiru Haret”, pe aceleași coordonate
“Măsurile de austeritate impuse prin Legea nr. 141/2025 au declanșat un proces de dezorganizare accelerată a învățământului preuniversitar, cu efecte grave asupra elevilor,
cadrelor didactice și calității educației. Sistemul de învățământ se află într-o gravă criză, provocată deliberat, prin decizii politice luate iresponsabil, fără analize de impact, fără dialog social și fără asumarea consecințelor. Creșterea normei didactice de predare cu 2/4 ore a condus la reducerea a 14.000 de posturi/catedre din învățământul preuniversitar, fiind afectați în principal profesorii calificați, cu contract pe perioadă determinată. Însă, problemele nu se opresc aici, repercusiunile legii 141 continuă. Creșterea efectivelor de copii/elevi la grupă/clasă conduc inevitabil la reducerea numărului de grupe/clase și implicit de posturi/catedre. Deși, în nenumărate rânduri, atât fostul ministru al Educației și Cercetării, cât și dl. prim-ministru au afirmat că învățământul, cel preuniversitar, a plătit și nu se va mai interveni în acest sector cu alte măsuri de reducere a cheltuielilor, constatăm foarte simplu că nu este nici pe departe adevărat. Doar reducerea claselor a IX-a, ca urmare a repartizării unui număr de 28 de elevi/clasă, ca acum cinci ani, față de
25 în prezent conduce la o economie la buget de cca șapte milioane de euro/an. Banii rezultați din această economie ar fi normal să se întoarcă tot în educație, așa cum s-a tot afirmat, însă bugetul alocat este estimat a fi la mai puțin de jumătate din cât spune legea. Calculul specialiștilor a fost menționat în legi, 6% din PIB, respectiv 15% din BGC (Bugetul General Consolidat). De acești bani are nevoie învățământul din România, pentru cei cca patru milioane de copii, elevi și studenți, dar și pentru cei aproximativ 309.000 de salariți, care se îngrijesc de cea mai mare bogăție a unei țări, copilul. Însă, bugetul alocat este în medie de maxim 3% din PIB, ajungând doar pentru jumătate dintre ei. Cel mai tragic este faptul că toate măsurile dictate în educație nu fac altceva decât să acutizeze și mai mult problemele deja existente. Instabilitatea legislativă și subfinanțarea cronică, au condus și conduc la creșterea absenteismului, a abandonului școlar, la rezultate și mai slabe la învățătură, precum și la o lipsă de respect la adresa dascălului. După “n” experimente și
reforme în ultimii 30 de ani, trei legi ale educației/învățământului, Legea nr. 84/1995, Legea nr. 1/2011 și Legea nr. 198/2023, cu sute de prorogări, abrogări, modificări, completări și alte sute de acte subsecvente modificate și paramodificate pe de o parte, iar pe de altă parte fără o alocare bugetară corespunzătoare, sistemul de învățământ, prin implicarea și financiară a personalului didactic în special, cu toate aceste gripaje, a funcționat și funcționează, spre deosebire de alte sectoare, care ori s-au desființat ori au primit o alocare bugetară de top, însă în acest ultim caz calitatea prestată fiind îndoielnică. Acțiunile sindicale nu au întârziat să apară, cel puțin începând cu anul 2023, când, după 18 ani, a fost declanșată și greva generală. Atunci luptam pentru un salariu mai bun, corespunzător importanței sociale a muncii prestate, statutul social al salariatului din învățământ era încadrat undeva la o poziție de necalificat. Astăzi, ca urmare a măsurilor dictate prin Legea 141/2025, un linșaj la propriu, protestăm pentru dezinteresul față de un învățământ de calitate. Din păcate nu s-a dorit un dialog social real, corect. Toate solicitările, semnalele de alarmă au rămas fără ecou. De mai bine de două luni așteptăm întâlnirea cu președintele României, întâlnire stabilită încă din 8 septembrie. În consecință, acțiunile de protest începute în iulie 2025, ultima fiind pe 10 decembrie, acțiuni care au contribuit la demisia dlui Daniel David, vor fi reluate. Primul protest din 2026, o acțiune de pichetare cu peste 2.000 de membri de sindicat, va fi în Piața Victoriei, pe data de 4 februarie. Revendicarea: abrogarea de urgență a măsurilor aberante din legea 141. Sperăm ca ministrul interimar al Educației și Cercetării, Ilie Bolojan, să îi transmită dlui. prim-ministru Ilie Bolojan cerințele noastre, dacă nu le știa deja. Sperăm să fim convocați la un dialog real, sperăm la recunoașterea faptului că măsurile dispuse au fost o eroare, că sacrificiul pentru reducerea deficitului bugetar a fost pus pe seama elevilor și dascălilor.
În situația în care acest lucru nu se va întâmpla, Sindicatul Învățământului „Spiru Haret” Dolj a propus declanșarea procedurilor pentru greve consecutive, prima fiind pe parcursul simulărilor naționale din luna martie. Dacă nici în acest caz nimic nu se va întâmpla, propunerea a fost de a se declanșa greva pe perioada examenelor naționale. Pentru fiecare situație în parte, un referendum va fi obligatoriu”, a precizat prof. Nicușor Cotescu, președinte al Sindicatului “Spiru Haret” Dolj.
“Măsurile de austeritate impuse prin Legea nr. 141/2025 au declanșat un proces de dezorganizare accelerată a învățământului preuniversitar, cu efecte grave asupra elevilor,
cadrelor didactice și calității educației. Sistemul de învățământ se află într-o gravă criză, provocată deliberat, prin decizii politice luate iresponsabil, fără analize de impact, fără dialog social și fără asumarea consecințelor. Creșterea normei didactice de predare cu 2/4 ore a condus la reducerea a 14.000 de posturi/catedre din învățământul preuniversitar, fiind afectați în principal profesorii calificați, cu contract pe perioadă determinată. Însă, problemele nu se opresc aici, repercusiunile legii 141 continuă. Creșterea efectivelor de copii/elevi la grupă/clasă conduc inevitabil la reducerea numărului de grupe/clase și implicit de posturi/catedre. Deși, în nenumărate rânduri, atât fostul ministru al Educației și Cercetării, cât și dl. prim-ministru au afirmat că învățământul, cel preuniversitar, a plătit și nu se va mai interveni în acest sector cu alte măsuri de reducere a cheltuielilor, constatăm foarte simplu că nu este nici pe departe adevărat. Doar reducerea claselor a IX-a, ca urmare a repartizării unui număr de 28 de elevi/clasă, ca acum cinci ani, față de
25 în prezent conduce la o economie la buget de cca șapte milioane de euro/an. Banii rezultați din această economie ar fi normal să se întoarcă tot în educație, așa cum s-a tot afirmat, însă bugetul alocat este estimat a fi la mai puțin de jumătate din cât spune legea. Calculul specialiștilor a fost menționat în legi, 6% din PIB, respectiv 15% din BGC (Bugetul General Consolidat). De acești bani are nevoie învățământul din România, pentru cei cca patru milioane de copii, elevi și studenți, dar și pentru cei aproximativ 309.000 de salariți, care se îngrijesc de cea mai mare bogăție a unei țări, copilul. Însă, bugetul alocat este în medie de maxim 3% din PIB, ajungând doar pentru jumătate dintre ei. Cel mai tragic este faptul că toate măsurile dictate în educație nu fac altceva decât să acutizeze și mai mult problemele deja existente. Instabilitatea legislativă și subfinanțarea cronică, au condus și conduc la creșterea absenteismului, a abandonului școlar, la rezultate și mai slabe la învățătură, precum și la o lipsă de respect la adresa dascălului. După “n” experimente și
reforme în ultimii 30 de ani, trei legi ale educației/învățământului, Legea nr. 84/1995, Legea nr. 1/2011 și Legea nr. 198/2023, cu sute de prorogări, abrogări, modificări, completări și alte sute de acte subsecvente modificate și paramodificate pe de o parte, iar pe de altă parte fără o alocare bugetară corespunzătoare, sistemul de învățământ, prin implicarea și financiară a personalului didactic în special, cu toate aceste gripaje, a funcționat și funcționează, spre deosebire de alte sectoare, care ori s-au desființat ori au primit o alocare bugetară de top, însă în acest ultim caz calitatea prestată fiind îndoielnică. Acțiunile sindicale nu au întârziat să apară, cel puțin începând cu anul 2023, când, după 18 ani, a fost declanșată și greva generală. Atunci luptam pentru un salariu mai bun, corespunzător importanței sociale a muncii prestate, statutul social al salariatului din învățământ era încadrat undeva la o poziție de necalificat. Astăzi, ca urmare a măsurilor dictate prin Legea 141/2025, un linșaj la propriu, protestăm pentru dezinteresul față de un învățământ de calitate. Din păcate nu s-a dorit un dialog social real, corect. Toate solicitările, semnalele de alarmă au rămas fără ecou. De mai bine de două luni așteptăm întâlnirea cu președintele României, întâlnire stabilită încă din 8 septembrie. În consecință, acțiunile de protest începute în iulie 2025, ultima fiind pe 10 decembrie, acțiuni care au contribuit la demisia dlui Daniel David, vor fi reluate. Primul protest din 2026, o acțiune de pichetare cu peste 2.000 de membri de sindicat, va fi în Piața Victoriei, pe data de 4 februarie. Revendicarea: abrogarea de urgență a măsurilor aberante din legea 141. Sperăm ca ministrul interimar al Educației și Cercetării, Ilie Bolojan, să îi transmită dlui. prim-ministru Ilie Bolojan cerințele noastre, dacă nu le știa deja. Sperăm să fim convocați la un dialog real, sperăm la recunoașterea faptului că măsurile dispuse au fost o eroare, că sacrificiul pentru reducerea deficitului bugetar a fost pus pe seama elevilor și dascălilor.
În situația în care acest lucru nu se va întâmpla, Sindicatul Învățământului „Spiru Haret” Dolj a propus declanșarea procedurilor pentru greve consecutive, prima fiind pe parcursul simulărilor naționale din luna martie. Dacă nici în acest caz nimic nu se va întâmpla, propunerea a fost de a se declanșa greva pe perioada examenelor naționale. Pentru fiecare situație în parte, un referendum va fi obligatoriu”, a precizat prof. Nicușor Cotescu, președinte al Sindicatului “Spiru Haret” Dolj.
