Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov: „Moscova studiază răspunsul ferm la propunerile ruse de garanţii de securitate, adică inadmisibilitatea extinderii în continuare a NATO spre Est şi a desfăşurării de arme de luptă, pe teritorii vecine, care ar putea ameninţa teritoriul Federaţiei ruse(…). Noi nu putem accepta o asemenea poziţie”. Mai clar: Rusia nu acceptă răspunsul SUA la garanţiile de securitate propuse. Este încă ora diplomaţiei. Miercuri 26 ianuarie a.c. consilieri francezi, ruşi, germani şi ucrainieni, în formatul Normandia, s-au reunit la Paris în dorinţa identificării unei soluţii la criza ucrainiană, care opune Moscova Kievului. În acest timp, pe teren, militarii sunt desfăşuraţi, Moscova fiind acuzată de trimiterea a zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei. Washingtonul se aşteaptă ca Rusia să facă uz de forţa militară la o manieră sau alta „poate” de acum până la mijlocul lunii viitoare, potrivit vicesecretarului de stat american Wendy Sherman. Nu se exclude faptul ca deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing (4 februarie), la care Vladimir Putin şi-a anunţat participarea, să influenţeze „calendarul” său. La rândul său NATO îşi ranforsează prezenţa în regiune, după ce Moscova a reclamat imperativ îngheţarea lărgirii Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în Europa şi respingerea aderării Ucrainei. După 2014, cooperarea NATO cu Ucraina s-a intensificat, ca răspuns la anexarea/realipirea Crimeei. Un conflict larvar cunoaşte estul Ucrainei şi în decembrie 2021 serviciile americane de informaţii evaluaseră la peste 100.000 numărul militarilor ruşi prezenţi. După un studiu realizat de Rochan Consulting, o societate de analiză în domeniul militar, există circa 17 baze militare ruseşti în proximitatea frontierelor ucrainiană şi belarusă şi 7 noi site-uri unde s-au instalat unităţi militare recente. La 18 ianuarie a.c. ministrul belarus al Apărării a anunţat că trupe ruseşti vor sosi în februarie pentru exerciţii pregătitoare de luptă. Pentru moment şeful diplomaţiei ucrainiene, Dmytro Kouleba, estimează că efectivele ruse, concentrate la frontiera ucrainiană sunt insuficiente pentru lansarea unui atac de anvergură contra ţării sale. NATO contează în prezent pe 30 de state membre, dintre care Polonia, Slovacia, Ungaria şi România au frontieră cu Ucraina. Unităţi integrate forţelor NATO se află la Bucureşti şi Szekesferhervar în Ungaria, vecina Ucrainei. De la începutul săptămânii NATO a trimis în mai multe state membre întăriri militare. Danemarca avea prevăzut să trimită o fregată în Marea Baltică şi 4 avioane F16 pe teritoriu lituanian. Spania va trimite mai multe nave de război, dar ar putea trimite şi avioane de vânătoare în Bulgaria. Franţa şi-a anunţat disponibilitatea de a trimite trupe în România. În fine, SUA a alertat luni 8.500 de militari care ar putea mări forţa de reacţie a NATO, deşi contează pe 40.000 de soldaţi. Decizia deplasării celor 8.500 de militari n-a fost încă luată, dar livrarea de echipamente militare către Kiev par-avion s-a făcut. Cuvântul de ordine pentru aliaţi: unitatea. Suntem în luna ianuarie şi Rusia este principalul furnizor de gaze către Europa. Graţie acestor livrări încasează anual zeci de miliarde de euro. Stoparea importurilor ar putea priva Moscova de aceste venituri. În afara Rusiei, Europa se alimentează din Norvegia şi Algeria, dar capacităţile rămân limitate. Privirile se îndreaptă spre Qatar, unul din marii producători de gaze din lume, în ultimele zile ale lunii fiind prevăzută o întâlnire între Joe Biden şi emirul Qatarului. Experţii rămân însă rezervaţi în această privinţă. Pentru moment cancelarul german Olaf Scholz refuză orice livrare de arme Ucrainei şi este reticent în privinţa sancţiunilor. Germania este dependentă de Rusia în privinţa gazelor şi Der Spigel menţionează că Olaf Scholz ar fi declinat o invitaţie a lui Joe Biden de a vizita Washingtonul. În schimb, britanicii menţin o poziţie alarmantă. Printre măsurile de sancţionare fără precedent pe care Occidentul le are în vedere în caz de agresiune a Ucrainei figurează şi controversatul gazoduct Nord Strean II, a declarat şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, ea aparţinând ecologiştilor, aflaţi în coaliţia de guvernare de la Berlin. În fine, Rusia a primit cu satisfacţie susţinerea explicită a Chinei, după ce ieri ministrul afacerilor Externe de la Beijing, Wang Yi, a apărat preocupările rezonabile ale Rusiei privind propria securitate, într-o discuţie avută cu omologul american Antony Blinken. Cert este un lucru: SUA au făcut cunoscut cu claritate că sunt determinate în apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a dreptului statelor de a opta pentru propriul dispozitiv de securitate. Adică, apără declarat ideea porţilor deschise a NATO, ceea ce irită la maximum partea rusă.
