La a 34-a ediţie a Universităţii Deschise de vară şi Taberei studenţeşti Balvanyos, cunoscută în mod obişnuit sub numele de Tuşvanyos (Băile Tuşnad) premierul ungar a avut discursul de rigoare, mai încărcat ca în alte dăţi, în preambulul căruia a reamintit întâlnirea cu premierul Ilie Bolojan, cu care conlucrează avanajos, prefigurând şi pentru viitor proiecte comune, neomiţândă să facă mai multe referiri pozitive la Donald Trump, care a reuşit „până acum să evite al treilea război mondial” şi a pus capăt discriminării Ungariei. Ca de obicei, Viktor Orban, virtuos orator, a prezentat o viziune geo-politică mai amplă, evaluând situaţia internaţională actuală, în cadrul căreia a definit rolul Ungariei. A evocat exemple istorice, despre evenimente şi circumstanţe care au precedat războaie mondiale. În 2024 au fost înregistrate 184 de conflicte armate pe tot globul şi cursa înarmării s-a intensificat. Toate semnalele, în opinia sa, indică ameninţarea unui război. Ordinea globală este fragilă şi dacă se prăbuşeşte vor rămâne doar zone regionale de supravieţuire. Potrivit liderului de la Budapesta, Europa nu mai este un proiect de pace: UE a decis să intre în război. Ungaria nu vrea aşa ceva şi Bruxelles-ul ar prefera un guvern pro-război la Budapesta. Orban a spus răspicat că nu va permite nici Tisza, nici Coaliţiei Democrate să guverneze. În fine, sunt chestiuni de politică internă, în ţara vecină. În schimb a descris propunerea de buget a UE, ca fiind una de război, cu 20% din fonduri alocate Ucrainei. Ungaria nu va accepta nici măcar ca bază de negociere aşa ceva, până nu-şi va primi „fondurile reţinute”. În opinia lui Viktor Orban, alfat în relaţii execrabile cu Bruxelles-ul, abordarea UE în gestionarea crizelor implică în mod constant restrângerea prerogativelor statelor membre. A reamintit că în urmă cu un an a discutat cu Volodimir Zelenski pe care l-a avertizat că timpul nu e de partea lui. Că n-a fost luat în seamă şi Kievul a pledat în favoarea continuării războiului se ştie şi se vede. Viktor Orban se vrea un actor politic de luat în seamă şi unele succese îl îndreptăţesc. Între partenerii Budapestei, în cercul păcii regionale, a fost enunţată Slovacia. Şi atât. Relaţii bune are de acum cu SUA, Rusia, India, Turcia şi enumerarea se opreşte. Orban a reiterat şi lucruri care se ştiu şi anume că Ucraina speră să adere atât la UE, cât şi la NATO, şi nu i se spune clar că aceste doleanţe perturbă echilibrul geo-politic, deoarece din perspectiva Moscovei reprezintă o ameninţare existenţială pentru Federaţia rusă. Bruxelles-ul va sprijini, asta ştiam –în continuare- Ucraina nefiind dispus să accepte un armistiţiu şi vrea să umple golul creat de retragerea SUA. Budapesta îmbrăţişează, declarativ, doctrina neutralităţii. Şi în concluzie Orban pledează pentru o Ungarie suverană, care nu înseamnă altceva decât „să trăim aşa cum vrem. Nimeni altcineva nu ar trebui să ne spună cum să trăim, cum să ne creştem copiii sau dacă ar trebui să mergem la război”. Sigur că, versat fiind ca politician, a inserat în discursul său şi unele „trimiteri” otrăvite pentru noi: în 1920 duşmanii noştri au decis ca Ungaria să fie mai mică şi săracă. Suntem în politică pentru a schimba această soartă. Cu alte cuvinte Ungaria va fi mare şi bogată, a spus Orban. Şi fiecare înţelege ce vrea.
