Un summit inedit al ţărilor din Balcanii Occidentali – ex-Iugoslavia şi Albania – s-a deschis joi în prezenţa şefului de stat francez, Francois Hollande, după mai bine de 20 de ani, sugerând conştientizarea, în cele din urmă, a unor interese comune. La Brdo, lângă Ljubliana, acest summit informal al şefilor de stat, din Balcanii de Vest, are loc la iniţiativa preşedinţilor Sloveniei, Borut Pahor, şi Croaţiei, Ivo Iosipovici, singurele ţări din ex-Iugoslavia deja membre UE – prima din 2004, a doua de la 1 iulie a.c… Preşedintele Serbiei, Tomislav Nikolici, al provinciei Kosovo, Atifete Jahjaga, al Muntenegrului, Filip Vuianovici, al Bosniei, Jeljko Komsici, şi al Macedoniei, Gjorge Ivanov, au răspuns invitaţiei sloveno-croate, precum şi cel al Albaniei, Bujar Nishani, a cărui ţară nu a fost membră a Federaţiei Iugoslave. În afara Croaţiei şi Sloveniei, deja membre UE, ţările participante la summitul de la Brdo sunt, în grade diferite, angajate în procesul de apropiere de Uniunea Europeană. În acest context, summitul demonstrează dorinţa ţărilor din Balcanii Occidentali pentru o mai bună coordonare a eforturilor şi chiar de a învăţa unele de la altele. În fine, prezenţa şefilor de stat sârb şi kosovar sugerează o relaxare aparentă şi chiar unele progrese în relaţiile celor două ţări, deşi există destule asperităţi de surmontat, importanta minoritate sârbă din Kosovo declarându-se unilateral independentă în 2008. Chiar recent, în luna mai, un summit identic n-a putut avea loc, de această dată în Macedonia, din cauza conflictului privind statutul diplomatic al provinciei Kosovo: la presiunea Serbiei, Macedonia a refuzat să invite Kosovo, protestul antrenând şi forfaitul Croaţiei şi Albaniei. Vizita oficială a lui Francois Hollande în Slovenia este prima a unui şef de stat francez, după declararea independenţei lor de ţările din ex-Iugoslavia, în 1991. Hollande a ţinut să „reafirme perspectiva europeană” a ţărilor din Balcanii Occidentali, şi să promită „integrarea Balcanilor în UE”. Acest summit „este un mesaj de speranţă pentru popoarele din Balcani, care au trăit pe pământul lor o tragedie, în curs de depăşire”, a subliniat el. Şeful statului francez a reamintit, de asemenea, „condiţiile” de aderare la UE: „Prima dintre condiţii este aplicarea unor reforme economice, cum au procedat toate ţările care şi-au propus admiterea în Uniunea Europeană, dar, de asemenea, a unor reforme politice, instituţionale, care pun accentul pe statul de drept”. „Cea de-a doua condiţie este ca întreaga regiune să admită reconcilierea, cooperarea regională. În situaţia în care contenciosul nu este soluţionat, dacă nu există stabilitate şi securitatea nu este asigurată, nu poate exista nici integrare în Europa”. Pentru Francois Hollande, „construirea Europei fără Balcani este oarecum absurd, aşa cum a fost realitatea Europei în faza ei tragică”. Amintind de cea de-a 100-a aniversare, în 2014, a „tragediei primului război mondial (1914-1918)”, el a relevat că „ultimul război în Europa a avut loc în Balcani”. În luna iunie, după semnarea acordului istoric între Serbia şi Kosovo, sub auspiciile Comisiei Europene, UE a dat undă verde deschiderii negocierilor de aderare a Serbiei şi negocierii unui acord de stabilizare şi asociere cu Kosovo.
