Ziua Drapelului Naţional a fost sărbătorită şi la Craiova, ca peste tot în ţară, într-un stil sobru. Pentru că a coincis cu ziua de doliu naţional pentru românii decedaţi în tragicul accident din Muntenegru, manifestările s-au concentrat pe arborarea steagului la catarg şi coborârea lui în bernă. Autorităţile locale şi puţinii participanţi la ceremonial nu au transmis discursurile obişnuite, dar au ţinut, în schimb, câteva minute de reculegere în memoria turiştilor decedaţi.
Manifestările au început la ora 9.00 a dimineţii, în Piaţa Tricolorului din Bănie, acolo unde există şi singurul catarg din oraş. Lângă militarii încolonaţi deja, se adunaseră şi câţiva craioveni care erau mai mult curioşi să vadă ce se întâmplă, sărbătoarea dedicată Drapelului Naţional fiind prea puţin cunoscută. „Ce se întâmplă aici? Se vorbeşte despre oamenii care au murit în Muntenegru, nu-i aşa?”, întrebau câţiva pensionari, oferind tot ei şi o variantă de răspuns. „E clar că despre asta o să vorbească, altceva nu au ce să ne mai spună. Aşa au spus şi la televizor, că azi e zi de doliu naţional…”.
Autorităţile locale, prezente la manifestare
La ora stabilită, autorităţile locale au început să sosească în piaţă. Printre participanţii care au onorat această sărbătoare s-au numărat prefectul judeţului, Marius Deca, proaspăt întors din China; preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa şi Cristinel Iovan; administratorul judeţului, Florin Stancu. Din partea Primăriei Craiova a participat la ceremonial city-managerul Gheorghe Nedelescu. Pe lângă lipsa primarului şi a viceprimarului, a fost sesizată şi absenţa masivă a consilierilor municipali, nefiind prezent la eveniment nici unul dintre aceştia.
Drapelul Naţional a fost sfinţit şi binecuvântat
Drapelul Naţional a fost adus pe braţele militarilor de la Biserica „Sfânta Treime”, acolo unde a fost sfinţit, la primele ore ale aceleiaşi dimineţi, în cadrul unei slujbe religioase. Înainte să fie arborat pe catarg, un preot militar a acordat ultima binecuvântare asupra Tricolorului României, după care oficialii judeţeni şi locali, precum şi cadrele militare, au fost invitaţi să salute steagul. Rând pe rând, fiecare reprezentat al administraţiei locale a mers în faţa drapelului pentru salutul oficial. Tricolorul a fost înălţat apoi pe catarg, iar în câteva secunde a fluturat liber pe cerul uşor înnorat al Craiovei, sub privirile participanţilor, apoi a fost coborât în bernă.
Moment de reculegere pentru victimele din Muntenegru
La finalul ceremoniei, toţi cei prezenţi, autorităţile şi craiovenii de rând, au fost rugaţi să ţină un moment de reculegere pentru românii care au decedat în tragicul accident rutier de pe canionul Moraca, din Muntenegru. Preţ de câteva secunde, în Piaţa Tricolorului din Craiova, s-a aşternut o tăcere profundă, la finalul căreia ceremonia a fost declarată închisă. Cadrele militare au primit comanda „pe loc repaus”, iar autorităţile locale au plecat agale spre instituţiile lor. Cu totul, evenimentul dedicat Zilei Drapelului Naţional nu le-a răpit din program nici măcar ora de desfăşurare care era stabilită în program.
Fără discursuri şi paradă militară
Pentru că a coincis cu ziua de doliu naţional, manifestările dedicate Zilei Drapelului Naţional al României s-au desfăşurat după o procedură lipsită de fast, adică mult mai sobră. Dacă în programul iniţial autorităţile trebuia să ţină discursuri, aşa cum se obişnuieşte la oricare altă sărbătoare oficială, de această dată comentariile şi comunicările de opinii au lipsit. Ca la oricare zi însemnată cu negru, manifestarea nu a beneficiat nici de muzica militară şi defilarea Gărzii de Onoare, momente atât de gustate de cei care vin la manifestările militar-religioase pentru a asista la astfel de momente.
Cea de-a şaptea zi de doliu naţional
Guvernul a fost cel care a decis ca ziua de miercuri să fie declarată zi de doliu naţional pentru victimele accidentului din Muntenegru, fiind astfel cea de-a şaptea în ultimii 23 de ani. Ultima zi de doliu a fost pe data de 18 aprilie 2010, când au avut loc funeraliile preşedintelui ceh Lech Kaczynski, care a decedat în urma unui accident aviatic la Smolensk. În 2007, românii au ţinut o zi de doliu naţional pentru Patriarhul Teoctist, şi atunci drapelul României fiind coborât în bernă de toate instituţiile şi autorităţile publice. O altă zi de doliu naţional pentru români a fost, în 2005, la funeraliile Sanctităţii Sale, Papa Ioan Paul al II-lea.
Tragedii româneşti care nu au fost marcate public
Presa naţională a scris ieri despre alte câteva tragedii cu zeci de victime care s-au petrecut pe teritoriul ţării şi care au antrenat multe echipe de salvare, dar care nu au fost marcate prin acest simbol de doliu naţional. Accidentul rutier de la Baloteşti a fost unul dintre dramele care au intrat în memoria colectivă. Pe 31 martie 1995, un avion Airbus A310, care decolase în jurul orei 9.00 de pe Aeroportul Otopeni cu destinaţia Bruxelles, s-a prăbuşit. Toţi pasagerii şi membrii echipajului au murit, în total 60 de victime. O altă tragedie s-a petrecut pe 24 mai 2004, în comuna Mihăileşti, lângă Buzău, când, în urma unui accident, a explodat un camion încărcat cu 20 de tone de azotat de amoniu. În acest tragic accident au murit 18 persoane.
