Minuţios pregătit, în prealabil, summitul NATO, de la Bruxelles, din 25 mai a.c., prilejuind şi prima întâlnire cu Donald Trump, dar şi inaugurarea noului sediu somptuos, început în 2009, conceput de arhitecţi americani şi belgieni, a pus mai degrabă pe gânduri aliaţii. Şefii de state şi-au limitat intervenţiile la 2-4 minute, iar organizatorii au renunţat la publicarea tradiţionalei declaraţii de final. Ca un detaliu, care nu a scăpat atenţiei, la „fotografia de familie”, preşedintele american Donald Trump nu a ezitat „să îl dea la o parte din drum”, fără nici o discreţie, pe premierul Muntenegrului, Milo Djukanovici. După ce în cursul discursului, la noul sediu al Alianţei Nord Atlantice, reproşase partenerilor europeni că aportul financiar, convenit, nu este respectat, creându-se astfel dezechilibre între participarea financiară a SUA şi cea a Europei. Aportul american reprezintă peste 70% din bugetul militar al ţărilor NATO. Apoi, din alocuţiunea sa, a lipsit tocmai ceea ce toată lumea aştepta: o susţinere explicită „a articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord”, care stipulează că aliaţii se susţin reciproc, în cazul unei agresiuni externe. De fapt, noul preşedinte american a reiterat reproşuri mai vechi la adresa NATO, pe care o calificase nu demult ca „învechită”. Cheltuielile anuale depăşesc 2 miliarde de euro, Statele Unite sunt principalul contributor, urmate de Germania, Franţa şi Regatul Unit. Oricum, accentul a fost pus pe ceea ce „divide”, nu pe ceea ce „uneşte”. Discursul a fost considerat de analiştii politici, ca brutal, contraproductiv, într-un context în care unitatea „celor 27” este crucială. Ales pe sloganul „America first”, Donald Trump aplică aceeaşi filosofie şi în diplomaţie, ceea ce nu este o surpriză, pe fondul divergenţelor deja cunoscute, dar şi al bulversării politice de la Washington, unde, mai nou, Jared Kushner, ginerele său, înalt consilier la Casa Albă, este vizat de ancheta FBI pe ingerinţa rusă în alegerile prezidenţiale, atât de presantă în media americană. Trebuie ca UE să-şi asigure singură propria apărare? Întrebarea nu mai este doar retorică. Aliaţi mulţi, dar autonomi! Vizita celui de-al 45-lea preşedinte al SUA, menită să armonizeze relaţiile cu UE, nu a fost, după toate aparenţele, pe placul liderilor europeni. Calificând Europa ca… „germană”, dar poziţionându-se pe aceeaşi linie cu UE în criza ucrainiană şi lupta antiteroristă, Donald Trump i-a cam lăsat mască pe oficialii de la Bruxelles, care după aserţiunea „germanii sunt răi, foarte răi”, cu trimitere la stoparea importurilor de autoturisme de către SUA, cum relevă site-ul săptămânalului „Der Spiegel”, prin preşedintele Comisiei Europene au relativizat totul, invocând o problemă de traducere. Donald Trump şi Angela Merkel s-au revăzut şi ieri, la G7, în Sicilia, la Taormina, un Saint Tropez al Italiei, alături de liderii Japoniei, Franţei, Marii Britanii, Italiei şi Canadei. Debutanţi la G7, Emmanuel Macron, Donald Trump, Theresa May şi Paolo Gentiloni. Pe masa de lucru dosare fierbinţi: Brexit, acordul de la Paris, bugetul NATO, relaţiile cu Rusia – exclusă de la G7 –, datoria Greciei, crize regionale. Se consideră că retragerea SUA din acordul de la Paris pe încălzirea climatică, considerat ca istoric, care prevede o reducere la 26% de la 28% a emisiilor de gaze, n-ar fi doar de bun augur, şi mai mult ar însemna chiar desconsiderarea unei decizii luate de preşedintele Barack Obama. Donald Trump ignoră existenţa UE, pe care o consideră un sistem foarte complicat, motiv pentru care relaţiile sale cu liderii UE rămân crispate. La Taormina, declarată zonă de securitate maximă, dispozitivul excepţional de supraveghere include peste 7.000 de poliţişti, carabinieri şi militari. Care vor fi rezultatele concrete, vom vedea.
