Bineînţeles că nu vom ţine cu reprezentativa de fotbal a Franţei, la Euro 2016, competiţie ce debutează pe 10 iunie, pe Stade de France, chiar cu partida ce opune echipa României celei conduse de Didier Deschamps. Care are şi el, ca mai toţi selecţionerii, probleme specifice de efectiv şi nu numai. După cum vom vedea. Selecţionerul Didier Deschamps, a avut „de unde alege” şi dacă nu a „nimerit-o”, nu i se va ierta. Toată Franţa nu-i cere altceva decât… titlul. Atacul cel mai năpraznic nu a venit însă din partea presei sportive, ci din partea belicosului Eric Cantona, fost internaţional francez (45 selecţii) şi atacant la Manchester United, care într-un interviu pentru „The Guardian” reproşează selecţionerului francez neaducerea la lot lui Hatem Ben Arfa (Nice), autorul a 17 goluri şi a 6 pase decisive, şi a lui Karim Benzema (Real Madrid), pe motivul originii nord-africane a acestora. Eric Cantona, care a avut de-a lungul timpului nu puţine manifestări excentrice, îl descrie pe Didier Deschamps, cu care a şi fost coechipier, drept „o marionetă”. Contactat de „The Guardian”, Didier Deschamps nu a dorit să polemizeze. Oricum, nu de rasism poate fi bănuit, ci mai degrabă de neşansă. Şi poate neinspiraţie. După forfait-ul lui Zouma de la Chelsea, al lui Sakho de la Liverpool, a urmat cel al lui Raphael Varane, de la Real Madrid, încât s-a văzut nevoit să-l convoace, în regim de urgenţă, pe apărătorul lui FC Sevilla, Adil Rami. Maşina mediatică, în serviciul lui Didier Deschamps, simte că şansa pare să-l fi abandonat pe acesta. Fără un cuplu omogen de fundaşi centrali, verificat, care să amintească de predecesorii Blanc-Desaily, cu Leboeuf „dirijor” sau Barthez în poartă şi Lizarazu şi Thuram pe flancuri, precum garda de la Austerlitz, nu poţi emite mari pretenţii când improvizezi: Rami-Mangala? Rami-Mathieu? Mangala-Koscielny? Ataşat de Manchester United, unde a şi evoluat pe mandatul lui Sir Alex Ferguson, Eric Cantona, nu îl consideră pe Jose Mourinho o soluţie viabilă. Asta într-un alt registru. Oricum, este într-un război cu toată lumea. Aflată în grupa A, alături de reprezentativele României, Albaniei şi Elveţiei, reprezentativa „albaştrilor”, părea favorită. Până mai deunăzi. Cu o defensivă, deloc de nestrăpuns, şi mai ales obsesia că îi lipsesc cei care trebuiau titularizaţi, „albaştrii” nu se anunţă inafailibili. Tricolorii români pot nădăjdui, dacă bineînţeles nu le vor tremura genunchii, la intrarea pe Stade de France, că au şansa lor.
