166 de instituţii financiare, private şi publice, între care şi mari bănci europene, continuă să investească în producători de bombe cu submuniţie, în pofida interzicerii acestora, au denunţat, miercuri, la Bruxelles, două organizaţii neguvernamentale. De la 1 mai 2008, aceste bănci, dintre care 73 sunt americane, au investit, în total, 39 de miliarde de dolari, în opt societăţi producătoare de bombe cu submuniţie, afirmă organizaţia non-guvernamentală belgiană Netwerk Vlaanderen şi cea olandeză IKV Pax Christi, într-un raport intitulat „Worldwide investments in Cluster Munitions; a shared responsibility” (Investiţii mondiale în bombele cu submuniţie, o reponsabilitate împărtăşită). Mari bănci europene ca Deutsche Bank (Germania), Royal Bank of Scotland (Marea Britanie) sau Société Générale (Franţa) finanţează producţia acestor arme interzise, subliniază raportul. Există şi instituţii bancare, 23 în total, care îşi interzic finanţarea bombelor cu submuniţie, între acestea aflându-se Banca Etica (Italia) şi NZ Superannuation Fund (Noua Zeelandă). Alte bănci (24, dintre care 23 sunt europene) doar încearcă să împiedice acest tip de investiţii. Din această categorie fac parte Crédit Agricole, Crédit Suisse, ING, BNP Paribas sau Royal Bank of Canada. „Cerem statelor membre ale UE şi liderilor politici să adopte o lege care să interzică acest tip de investiţii”, a declarat Ester Vandenbroucke, autorul raportului, într-o conferinţă de presă. Tratatul de interzicere a bombelor cu submuniţie, care a intrat în vigoare la 1 august 2010, ratificat de 57 de ţări, interzice în mod expres să se contribuie la producerea de arme care vizează, în primul rând, civili.
