Astăzi se împlinesc 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, primul pas spre Marea Unire, de la 1 decembrie 1918. Studenţii basarabeni din Craiova au sărbătorit şi anul acesta ziua unirii, punctând o serie de manifestări : seară de film la sediul Cis Craiova; întâlnire cu artistul de muzică populară, Ion Paladi; lansare de carte a unei personalităţi din Republica Moldova; seara cu plăcinte; “Cupa Unirii” la fotbal; depunere de flori şi Hora Unirii, în Piaţa Mihai Viteazul; concert la Casa de Cultură a Studenţilor; expoziţie de imagini cu peisaje din Republica Moldova. Manifestările dedicate acestui mare moment istoric, se vor încheia astăzi, la ora 12.00, cu o dezbatere ce va avea loc la Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman”. Tema propusă este “Zilele marcante din Istoria Românilor” şi ea se va desfăşura în cadrul proiectului “Românii de dincolo de graniţe”. Proiectul este implementat de ASB în parteneriat cu Asociaţia Studenţilor Timoceni din Craiova.
Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 9 aprilie 1918 (27 martie pe stil vechi) şi a fost în fapt reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.
În ianuarie 1918, atât România cât şi Republica Democrată Moldovenească se găseau într-o situaţie extrem de delicată. Guvernul român era presat de Puterile Centrale să negocieze o pace umilitoare, în timp ce Basarabia trebuia să facă faţă unei Ucraine expansioniste. Guvernul Averescu trebuia să facă faţă pretenţiilor Puterilor Centrale care cereau cedarea Dobrogei, modificarea graniţei pe Carpaţi, schimbarea dinastiei, demobilizarea armatei, mari concesii economice, etc. Pe cale diplomatică se reuşise menţinerea statului român. În cursul lunii martie devenea tot mai evident că unirea Basarabiei cu România era singura soluţie pentru tânăra republică moldovenească, soarta ei ca stat independent fiind periclitată de intenţiile de anexare a Ucrainei. Curentul care cerea unirea devenise de nestăvilit. Contactele basarabenilor cu factorii politici şi cu presa de la Iaşi erau tot mai intense, ziare precum „Cuvânt Moldovenesc”, „Ardealul”, „România Mare”, „Sfatul Ţării”, nu conteneau să scrie pe seama unirii, sporind sentimentul de proprie conştiinţă naţională. Elitele culturale de pe ambele maluri ale Prutului se întâlneau la 1 martie la Iaşi, unde aveau să cadă de acord asupra necesităţii istorice a acestui mare pas. Zemsteva din Bălţi anticipa timpii şi declara oficial că cere unirea Basarabiei cu Regatul României, chemând şi administraţiile locale să urmeze exemplul.
Efectele unirii au fost anulate după 22 de ani, în anul 1940
În după-amiaza zilei de 27 martie 1918 s-a deschis şedinţa Sfatului Ţării pentru adoptarea unirii. Au luat cuvântul preşedintele Ion Inculeţ şi prim-minstrul român Alexandru Marghiloman, ca reprezentant al guvernului român. După aceasta, reprezentanţii români s-au retras pentru a permite desfăşurarea nestingherită a lucrărilor. După exprimarea părerilor din partea grupurilor politice şi a minoritarilor, care, cu excepţia polonezilor, au declarat că se vor abţine, s-a trecut la vot. Unirea a fost aprobată cu 86 de voturi pentru, 3 contra şi 36 abţineri. Unirea a fost primită cu entuziasm şi satisfacţie de românii de pretutindeni şi a stimulat lupta de eliberare a românilor aflaţi sub stăpânire străină. Unirea Basarabiei cu România este unul dintre cel mai important eveniment al istoriei noastre Conferinţa de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu România. La 28 octombrie 1920 România a semnatat tratatul de la Paris cu Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, părţile contractante recunoşteau “suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei, cuprins între frontiera actuală a României, Marea Neagră, cursul Nistrului de la gura sa până la punctul unde este tăiat de vechiul hotar dintre Bucovina şi Basarabia, şi acest hotar”. Efectele unirii au fost anulate după 22 de ani, în anul 1940. În baza pactului secret Ribbentrop-Molotov, Rusia sovietică a anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.
“An de an, românii basarabeni sărbătoresc ziua de 27 martie cu drapele tricolore, cântând şi arătându-şi dragostea faţă de ţara-mamă, iar anul acesta, mai mult ca oricând, pentru ca este necesar să ţinem vie memoria celor care acum 99 de ani au hotărât în Sfatul Țării să readucă Basarabia acasă şi totodată să păstrăm în conştiinţa publică necesitatea unei permanente prezenţe a României atât economic cât şi cultural, în Basarabia”, ne-a spus o tânără din Republica Moldova, extreme de emoţionată.
***
Liuba Eremia, preşedinta Asociaţiei Studenţilor Basarabeni din Craiova :
“În sufletul nostru este cald şi soare, pentru că noi, astăzi, sărbătorim 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Acest eveniment a dat startul Unirii, ca apoi, pe 1 Decembrie 1918 să se unească toate regiunile şi să formeze un stat unitar. Acesta este motivul pentru care noi suntem mândri…noi am iniţiat unirea. Aniversăm în fiecare an acest moment istoric printr-o serie de activităţi culturale şi prin tradiţionala Hora Unirii, ca să arătăm că noi credem în continuare în sentimentul de unitate dintre noi, basarabenii şi fraţii nostri, din România”
***
Alla Cebotari, actriţă Teatrul pentru Copii şi Tinerete “Colibri” :
“Este o zi importantă pentru noi, basarabenii şi în acest context, le transmit tututor craiovenilor acelaşi sentiment de patriotism, care întruchipează sporitul unirii. S-au depus flori la monumental domnitorului Mihai Viteazul, fiind simbolul unirii tuturor românilor şi ca în fiecare an noi le dăm craiovenilor întâlnire şi la un spectacol de cântece şi poezie, eveniment organizat de Asociaţia Studenţilor Basarabeni în parteneriat cu Asociaţia Pro-Basarabia şi Pro-Bucovina. Este o datorie a noastră pe care trebuie să urmăm…”
