Vestea anotimpului fabulos, instalat de-a binelea prin părţile locului, nu ne-o dă doar marele rapsod Tudor Gheorghe, cu ochii lui adânci şi scânteietori, capabil să elogieze ca nimeni altul primăvara, ci magnoliile înflorite – ce păcat, doar pentru câteva zile – din centrul urbei, care se primeneşte de parcă ar dori să se aşeze între petalele miraculoaselor flori. Magnoliile au dat doar semnalul, fiindcă au înnebunit într-o noapte de martie caişii şi se pregătesc merii, vişinii şi alţi pomi fructiferi, se unduieşte deja în câmp grâul, semeţ ieşit din iarnă, şi ierburile campestre pleacă temerar la viaţă. Semn bun: deunăzi, undeva spre sudul Doljului, am văzut reîntoarse din pribegie berzele la vechile lor cuiburi, reper al unei statornicii pilduitoare. Îşi schimbă look-ul şi centrul vechi al Craiovei şi după toate ajustările demarate chiar va da bine. Suntem în faţa unui amplu proiect de reînnoire ecologică urbană, deloc întâmplătoare, a cărui menire, între altele, este şi restaurarea întregului patrimoniu arhitectural şi istoric, pentru o mai bună punere în valoare. Poate e prematură orice hazardare, dar Craiova, nu doar prin vizibila primenire de primăvară – curăţenie notabilă, acompaniată de toaletarea spaţiilor verzi – îşi prepară cu minuţiozitate tematica obligatorie, spre dobândirea statutului de Capitală Culturală Europeană în 2021. Între 1985 şi 2021, aproape 80 de capitale sunt menţionate, fiecare realizând un program cultural de anvergură sub sigla comunităţii europene. Apartenenţa la spaţiul european devine tot mai resimţită şi mai semnificativă, iar sentimentul real al identităţii europene şi al mândriei olteneşti renaşte. Ca să fim mai clari: ne aflăm pe un şantier. Încă nedivulgat. Circumscrisă diversăţii culturale europene, de pildă, este tema parcurilor şi grădinilor, apte a genera un val de turism european şi din această perspectivă nu este exclusă o ediţie a „primăverii grădinilor europene ale păcii” la Craiova sau o ediţie a „pietrelor culturale europene”. În fine, o întreagă paletă de manifestări, dintre cele mai diverse, se prefigurează a dobândi aptă materializare. Valorizarea mediului cultural autohton, eradicarea desăvârşită a prezenţei câinilor comunitari, înfiinţarea unor puncte de audiere a muzicii în interpretarea unor formaţii tinere sau a unor muzicieni ai urbei, un mobilier urban totalmente înnoit, toate acestea sunt parte a unei strategii, nu ale unei reţete, la materializarea căreia merită să participe toţi craiovenii, ca parteneri ai întregului demers iniţiat de primarul Lia Olguţa Vasilescu. E primăvară, iarăşi primăvară… Aşa ne reaminteşte, cu harul inegalabil, Tudor Gheorghe. Fiinţă noastră tulburată de anotimp trăieşte o stare de exaltare. Aparţinem, pe rând, magnoliei, liliacului şi pelinului crud. Dar luaţi aminte: Craiova se găteşte, cum n-a fost vreodată. Şi, peste toate, se pregăteşte să rămână, nu fudulă, cât atrăgătoare, pentru craioveni, dar şi pentru cei care îi trec hotarele.
