Puţini sunt liderii politici din lumea de astăzi, cu care preşedintele american Donald Trump, să facă mărturisită… empatie. Paradoxal, unul dintre aceştia, se dovedeşte liderul nord-coreean Kim Jong-un, aflat încă de ieri la Hanoi, în Vietnam, în vederea celui de-al doilea summit, programat astăzi şi mâine, cu preşedintele american Donald Trump, sosit aseară cu Air Force One. Care, în septembrie anul trecut mărturisea „Kim Jong-un mi-a scris frumoase scrisori, mari scrisori”. De partea celalată, liderul nord-coreean l-a complimentat pe Donald Trump recunoscându-i energia şi inteligenţa politică. Aşadar, Donald Trump (72 ani) şi Kim Jong-un (30 ani) se reîntâlnesc, după iunie 2018, în Singapore, unde omul forte de la Phenian s-a angajat, sau a lăsat impresia, în favoarea unei denuclearizări complete a Peninsulei Coreene, fără alte detali şi fără calendar. Dacă Washingtonul cere o denuclearizare verificată, înaintea ridicării sancţiunilor economice, Phenianul acuză SUA de solicitarea unei dezarmări unilaterale şi fără concesii, precum şi prezenţa a 30.00 militari americani în Coreea de Sud. Arsenalul nuclear nord-coreean a impus o impresionantă serie de sancţiuni ONU în ultimii ani. Phenianul a efectuat şase încercări nucleare, dezvoltând şi testând rachete balistice, care potrivit experţilor sunt capabile să atingă teritoriul continental al SUA. De data aceasta, opinează observatorii, preşedintele american doreşte rezultate concrete, printr-un plus de substanţă al dialogului, amorsat la Singapore. Mari aşteptări sunt la Seul, din partea acestei noi runde de discuţii. Din raţiuni subînţelese. De altfel, Moon Jae-in, preşedintele Coreei de Sud a şi contribuit decisiv la actuala detensionare a lucrurilor. Interesantă este alegerea Hanoiului ca loc de întâlnire, unde atât Donald Trump, cât şi Kim Jong-un vin pentru prima dată. Ţară cu un partid unic, dar cu o deschidere economică şi diplomatică, salutată, vechi adversar al SUA, Vietnamul este în prezent o ţară cheie a politicii asiatice americane, în particular şi datorită expansionismului chinez. La Hanoi, Kim Jong-un, anturat de sora sa, Kim Yo Jong, şi de negociatorul Kim Jong Chol, speră să obţină promisiunea unei recunoaşteri diplomatice şi chiar deschiderea unui birou american de legătură la Phenian, etape prealabile ale unui tratat de pace, urmat de relaţii diplomatice autentice, dacă negocierile privind denuclearizarea progresează. Înainte de toate însă Coreea de Nord caută concesii economice. Şi Kim Jong-un trebuie să revină acasă cu ceva tangibil, pentru satisfacerea, în primul rând, a militarilor. Menţinerea sancţiunilor internaţionale, până la sfârşitul procesului de denuclearizare constituie o linie roşie a Washingtonului, care poate bascula în impas negocierile în curs. Economia nord-coreeană, în recesiune anul trecut, potrivit Băncii Centrale sud-coreene, are nevoie vitală de un balon de oxigen. O flexibilitate din partea lui Donald Trump este încurajată atât de Seul, dar şi de Beijing, care speră în relansarea unei cooperări economice trans-frontaliere. Agenda discuţiilor nu este, se subînţelege, cunoscută. Totuşi se evocă faptul că Phenianul şi Washingtonul nu sunt de acord pe definirea „denuclearizării”, înscrisă în declaraţia de la Singapore, după cum a recunoscut Mike Pompeo, secretarul de stat american. Donald Trump a declarat că nu este presat de denuclearizare, atâta timp cât Kim Jong-un nu efectuează de mai bine de 17 luni teste nucleare şi a demontat unul din siturile de testare. Până în ultimul moment negocierile din culise au căutat găsirea unui acord cât mai posibil prezentabil. Ce se va întâmpla în timpul discuţiilor rămâne de urmărit.
