Introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar este un proiect de anvergură pe care Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului doreşte să-l pună în aplicare rapid, din toamnă. În martie vor începe înscrierile. Se estimează că 150.000 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 6 ani urmează să fie transferaţi de la grădiniţe în şcoli. Într-un haos total. În prezent, nu există curriculă educaţională şi nici cadre didactice care să fi trecut printr-o formare psihopedagogică adecvată pentru această schimbare. În plus, unităţile de învăţământ nu au dotările necesare şi nici sprijin financiar. Părinţii sunt nemulţumiţi aceste condiţii, dar şi de regulile de înscriere şi cer în instanţă suspendarea ordinului de organizare a acestei clase.
Cadrele didactice vor intra la clasă fără a fi formate
În Dolj, peste 3.000 de copii au fost recenzaţi ca fiind apţi să urmeze clasa pregătitoare. Fiecare grupă va fi formată din 20 de copii. După aceste calcule se estimează că vor fi aproximativ 150 de clase noi în învăţământul primar, ceea ce impune şi suplimentarea resursei umane. Normele didactice apărute vor fi atribuite în bună parte după data de 2 august a.c., când se va derula concursul scris de suplinire şi titularizare. Pentru aceste posturi vor candida absolvenţii specializării Ştiinţe ale Educaţiei, care se numesc profesori pentru învăţământul preşcolar şi primar. Nu au studiat nimic în timpul facultăţii despre clasa pregătitoare, un concept nou şi brusc intrat în educaţie. Au nevoie, astfel, de formare specială care va debuta abia după începerea anului şcolar. Rămâne o necunoscută ce se va face în aceste clase, la care şi cadrele didactice încearcă să afle ce vor preda exact când vor fi în faţa copiilor. În plus, nici profesorii şi nici părinţii nu ştiu ce se va întâmpla după clasa pregătitoare. Vor continua învăţământul primar cu acelaşi cadru didactic sau vor alerga din nou după înscrieri pentru clasa I?
Şcolile nu au mobilierul adecvat
Transferarea preşcolarilor pe băncile şcolilor în condiţiile actuale nu oferă nici siguranţă. Copiii de 5-6 ani din clasele pregătitoare vor interacţiona inevitabil cu elevii mai mari, putând fi accidentaţi. În plus, vor fi obligaţi să folosească grupurile sanitare, care nu sunt adecvate dezvoltării lor fizice. Nici clasele nu sunt pregătite. Este nevoie de mobilier special. Demersurile pentru investiţii nu au fost încă făcute. Inspectorii şcolari au anunţat până acum că toate cheltuielile vor fi suportate de consiliile locale. La sfârşitul săptămânii trecute au apărut alte veşti. Ministerul Educaţiei a trimis o notă informativă prin care anunţa că va aloca bani din vistieria proprie pentru realizarea claselor pregătitoare. Fără a face precizări clare despre ce buget dispune şi când vor ajunge banii la unităţile de învăţământ. S-a creat chiar mai multă confuzie. Din ecuaţia investiţiilor, administraţiile locale nu au fost scoase total, ci sunt invitate să contribuie.
Înscrierea copiilor, limitată de domiciliu
Cu toate acestea, Ministerul Educaţiei continuă să anunţe că demersul organizării clasei pregătitoare continuă. Pe 5 martie a.c. va începe înscrierea copiilor. Părinţii sunt deja nemulţumiţi. Legea îi direcţionează, în principal, spre unităţile de învăţământ din apropierea domiciliului, fără a ţine cont că, la sfârşitul programului, copiii nu pot fi luaţi de la şcoală şi trebuie să se descurce singuri. Practic, se limitează accesul la o altă unitate de învăţământ. Aceştia pot fi admişi unde solicită numai dacă rămân locuri după prima repartizare. Cererile vor fi depuse şi analizate în perioada 20-27 martie. Dacă nu vor fi locuri la unităţile de învăţământ solicitate, copiii respinşi pierd şi locul de la şcoala din circumscripţie şi vor fi distribuiţi la şcolile care mai au locuri, fără a se lua în calcul distanţa faţă de casă. În aceste condiţii, părinţii contestă în instanţă ordinul ministrului Educaţiei pentru organizarea clasei pregătitoare, pentru că nu le dă libertatea de a-şi alege şcolile în care copiii să înveţe.
Ce se va întâmpla în mediul rural?
Dacă în mediul urban se pune problema ca unele unităţi de învăţământ să fie suprasolicitare şi chiar să refuze înscrierea copiilor, în mediul rural situaţia este total diferită. Sunt comune cu foarte puţini copii. O grupă de grădiniţă este formată din 15-20 de preşcolari cu vârste cuprinse între 3 şi 5 ani. Sindicatele au tras mai multe semnale de alarmă prin care au informat că vor exista comune în care se învaţă la simultan în învăţământul primar, pentru că nu sunt suficienţi copii pentru formarea unei singure clase. În aceste condiţii, ce se va întâmpla cu situaţiile în care o comună va avea 10 preşcolari pentru clasa pregătitoare? Vor avea acces la această formă de învăţământ? Este o întrebare, ca multe altele, la care nu există răspuns, ceea ce arată că organizarea acestei clasei pregătitoare ar trebui amânată.