DEZBATERE ORGANIZATĂ DE INSTITUTUL DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE DIN CRAIOVA – C.S. NICOLĂESCU-PLOPȘOR, AL ACADEMIEI ROMÂNE
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor a organizat, vineri, 23 ianuarie 2026, dezbaterea „24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române”, sărbătorind astfel 167 de ani de la acest eveniment istoric important. Evenimentele de la 1859 au reprezentat o răsturnare radicală de sistem, prin reforme structurale, recunoștere internațională și un pas fundamental spre nașterea României moderne. O veritabilă „revoluție a faptului împlinit”, care a reușit să transforme două state medievale într-un singur stat modern, deschis spre calea reformelor radicale ce au pus bazele României de astăzi. A fost o lecție a unității, a modernizării rapide și a demnității externe, probabil printre primele mari victorii ale diplomației românești pe scena internațională de până la acea vreme.
Debutul de an calendaristic aduce ca de fiecare dată în peisajul academic și educațional un eveniment petrecut în urmă cu 167 de ani. Este vorba despre faptele impresionante și pline de repercusiuni favorabile pe care anul 1859 le-a adus cu sine. Pe fondul unor turbulențe internaționale apărute între Marile Puteri de la acea vreme, strigătul spre unitate al Principatelor Române avea să fie un imbold atât de puternic pentru ceea ce urma să fie desăvârșit în secolul următor: Marea Unire.
Având în vedere importanța acțiunilor petrecute la acea dată, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor a organizat vineri, 23 ianuarie 2026, începând cu ora 11.00, la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, Sala „Dinu C. Giurescu”, o amplă dezbatere. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Consiliul Județean Dolj, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, Muzeul Olteniei Craiova, Școala Gimnazială „Mircea Eliade” și Școala Gimnazială „Gheorghe Bibescu” din Craiova.
În deschiderea evenimentului, prof. univ. dr. Sevastian Cercel, directorul institutului craiovean, a subliniat importanța actului istoric din ianuarie 1859: „Principatele Române aveau să cunoască anvergura și vocația de bun organizator ale unuia dintre cei mai mari conducători de neam, care a pus bazele unei Românii moderne, cu instituții și norme legislative imperios necesare. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în ambele Principate – Moldova și Țara Românească – și întreaga sa operă legislativă și administrativă au deschis calea spre modernizarea societății românești și au permis înscrierea sa pe o traiectorie europeană ireversibilă”, a precizat domnia sa.
Lucrările manifestării științifice au fost precedate de un moment artistic, încărcat cu emoție, susținut de Corul de copii al Școlii Gimnaziale „Mircea Eliade” din Craiova, coordonat de: prof. Diana-Mihaela Văncica, prof. Raluca-Florentina Pâncu, prof. Angela Cheiță-Rusu, precum și de elevi ai Școlii gimnaziale „Elena Farago”, îndrumați de prof. dr. Ramona Chiribuță.
În cadrul sesiunii de dezbateri, avându-i moderatori pe Prof. univ. dr. Sevastian Cercel și Cercet. șt. III, dr. Georgeta Ghionea, au prezentat alocuțiuni pe marginea evenimentului: cercet. șt. III, dr. Nicolae Mihai, Conceptul istoriografic de sărbătoare națională și semnificația primei sărbători naționale a românilor de la 24 ianuarie 1859; cercet. șt. III, dr. Gabriel Croitoru, Etapele realizării Unirii Principatelor Române; muzeograf dr. Lucian Popescu-Vava, Oltenia și Unirea Principatelor. Studiu de caz: desfășurarea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc; dr. Radu-Gabriel Dumitrescu, Medalii din epoca Unirii Principatelor din colecția Muzeului Olteniei.
O sărbătoare perpetuă
Seria dezbaterilor consacrate momentului aniversar 24 ianuarie a fost deschisă cu o temă mai aparte, de cultură istoriografică. În acest sens, abordând conceptul de sărbătoare națională, cercet. șt. III, dr. Nicolae Mihai din cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova, a menționat: „concret, în încercarea de a trece de la solidarități organice la cele organizate, așa cum se întâmplă în secolul al XIX-lea, pornind de la marea răsturnare pe care o provocase la finalul secolului anterior Revoluția franceză, sărbătoarea națională devine un argument major în afirmarea coeziunii și identității corpului național. 24 ianuarie 1859, ca proiect gândit de domnitorul Alexandru Ioan Cuza și de Mihail Kogălniceau, doi foști pașoptiști și patrioți convinși, devine prima sărbătoare națională și Sărbătoarea Unirii, așa cum se precizează într-un document important din 1861”.
Detalii despre cum s-a realizat Unirea de la 1859 au fost prezentate de către cercet. șt. III, dr. Gabriel Croitoru, din cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova, care a precizat că: „Unirea de la 24 ianuarie 1859 reprezintă, pe de o parte, nașterea statului național modern român iar, pe de alta, temelia Unirii din 1918 și, prin extensie, a României de astăzi. Gândită de revoluționarii pașoptiști, ea se prefigurează ca realitate prin prevederea Tratatului de pace de la Paris, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856) care, printre altele, prevedea convocarea unor Divanuri ad-hoc ce aveau să hotărască viitoarea organizare a Principatelor Române”.
Oltenia prin aportul intelectualilor săi de la acea vreme, a reușit să susțină ferm unirea și reformele fundamentale inițiate. În expunerea sa, muzeograf dr. Lucian Popescu-Vava, din cadrul Muzeului Olteniei Craiova, a precizat: „În acest cadru, Oltenia a jucat un rol important în viața politică a Țării Românești. Regiunea, având în Craiova un puternic centru economic, cultural și administrativ, a devenit un nucleu activ al mișcării unioniste. Existența unei burghezii dinamice, a unei elite intelectuale implicate, a școlilor, tipografiilor și presei a favorizat răspândirea ideilor moderne și mobilizarea populației. Intelectuali precum Emanoil Chinezu, Gheorghe Magheru, Barbu Bălcescu, Gheorghe Chițu sau Nicolae Pleșoianu au contribuit decisiv la formarea unei conștiințe civice și naționale. După emiterea firmanului electoral din 1857, în Oltenia s-au organizat comitete unioniste locale, cu rol esențial în pregătirea alegerilor pentru Divanurile ad-hoc”.
Numismatica de la 1859
În patrimoniul Muzeului Olteniei, un loc deosebit îl ocupă colecția de medalii, o parte semnificativă a acesteia fiind legată de epoca Unirii de la 1859, de instituțiile moderne românești create în această perioadă, precum și de personalitățile reprezentative ale acelui moment istoric. În prelegerea sa, dr. Radu Gabriel Dumitrescu, din cadrul Muzeului Olteniei Craiova, a ținut să menționeze că: „Prezentarea câtorva medalii cu prilejul împlinirii a 167 de ani de la Unirea Principatelor este menită să pună în evidență o serie de rarități medalistice, unele dintre ele necunoscute sau puțin cunoscute specialiștilor, readucând în atenția opiniei publice figurile reprezentative care au contribuit la realizarea actului de la 24 ianuarie 1859, deziderat important al programului revoluției pașoptiste”. Alocuțiunea sa a adus în atenție zece medalii din epoca Unirii, debutând cu medalia Divanului ad-hoc al Țării Românești și încheind cu medalia care comemorează moartea, în exil, în anul 1873, a lui Alexandru Ioan Cuza.
Prin tematica abordată și prin deschiderea către publicul larg, manifestarea contribuie la creșterea interesului pentru istoria națională și pentru valorile care stau la baza societății românești moderne. Semnificația acestei uniri a călăuzit permanent generațiile care au urmat, iar importanța covârșitoare a Unirii Principatelor Române a reprezentat un pas hotărâtor pentru evoluția țării noastre legată pentru veșnicie de numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Cercet. șt. III dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor
