Înainte de a fi o cifră rotundă, a maturităţii, pe alocuri chiar a rememorării şi a emoţiei, 25 de ani de existenţă cred că este pentru „Cuvântul Libertăţii” o cifră a responsabilităţii. Responsabilitatea asumată de a fi o voce în această zonă – prima, de altfel, care a apărut în Oltenia post-comunistă, impregnată în hârtia tipografică. Responsabilitatea de a rămâne parte din comunitate – cu bune, cu rele – indiferent de vremuri. Şi, nu în ultimul rând, responsabilitatea, de asemenea, asumată, de a fi o temeinică şcoală jurnalistică, înainte chiar cu mult ca aceasta să capete o formă instituţionalizată.
Că de 15 ani îmi găsesc locul în redacţia „Cuvântul Libertăţii” este şi pentru că, la rându-mi, responsabilitatea este atitudinea care mă defineşte cel mai bine. Tradiția dedicării unor spații consistente întâmplărilor culturale cotidiene ale urbei, şi nu numai, e veche şi a dat ziarului „Cuvântul Libertăţii” o notă de distincţie în spaţiul zonal al publicisticii. Şi continuă să o facă şi astăzi. Mă bucur că pot duce mai departe această tradiţie; poate pentru o istorie a presei literare ce-şi va afla cândva publicarea, ea va argumenta o dată în plus ideea de Craiovă culturală.
15 ani, aşadar – din 25 de presă liberă! – în care am pus întrebări şi am căutat răspunsuri. În care am învăţat despre picturalitatea limbajului şi teatralitatea atitudinii, despre expresivitatea gesturilor şi coregrafia caracterelor, despre poezia faptelor şi muzicalitatea promisiunilor, despre armoniile trecutului și acrobațiile cotidianului. Dincolo de toate acestea, cel mai mare câștig al acestor ani sunt oamenii pe care i-am cunoscut, cu spectacolul şi spectaculosul vieţii lor. Pentru ei, craioveni sau nu, continui să îmi găsesc locul în redacția cotidianului „Cuvântul Libertății”. O spun cu toată responsabilitatea!
