Un sfert de secol de libertate a fost reflectat zilnic în ziarul cu nume potrivit pentru statutul dobândit de români în decembrie 1989. Spre deosebire de societatea post revoluţionară, Cuvântul Libertăţii n-a aruncat la gunoi aspectele pozitive ale vremurilor comuniste, atâtea câte erau atunci, şi totodată s-a adaptat din mers, chiar destul de rapid, cerinţelor democraţiei. Unele ţin de organizarea internă a redacţiei, altele de modul cum sunt reflectate şi analizate evenimentele pentru cititori. Cuvântul Libertăţii are, fără îndoială, un public fidel, înmulţit în fiecare generaţie, fiindcă n-a rămas sclavul conservatorismului, upgradându- se permanent, adoptând şi elemente moderne, stiluri neconvenţionale, idei inovative. Pentru mine, Cuvântul Libertăţii a însemnat debutul şi relansarea. Aici am făcut, acum 12 ani, primii paşi, unori nesiguri, naivi, dar cu entuziasm,energie şi dorinţă de consacrare. Mi s-a oferit încredere şi am primit sfaturi necesare, utile şi în acelaşi timp mi s-a permis formarea unui stil propriu. După aproape un deceniu a veit al doilea „descălecat”. Am primit şi am acceptat ocazia revenirii în mass-media şi am contribuit cu experienţa dobândită la continuitatea şi ratingul ziarului, având de învăţat în continuare foarte multe despre presă şi despre sport. Departamentul „sport” a beneficiatmereu în Cuvântul Libertăţii de un statut privilegiat, ţinând cont că Mircea Canţăr este practic un brand naţional în acest domeniu, consacrat cu mult înainte de revoluţie. Din acest punct de vedere pentru redactorii sportivi este un avantaj, fiindcă poţi absorbi practic direct de la sursă istoria sportului şi în special a fotbalului craiovean. În acelaşi timp se resimte o presiune, o responsabilitate de a continua tradiţia, simţi acea ştachetă ridicată inevitabil de istoria „sportivă” a ziarului. În cei cei aproape 6 ani adunaţi aici, redacţia Cuvântului n-a însemnat doar un job, un loc unde îmi petrec aproape o zi întreagă încercând să evadez cât mai repede, ci un loc unde vin cu plăcere şi mă pot exprima în domeniul preferat, într-o redacţie profesionistă, dar în care încordarea şi presiunea presupuse de activitatea în presă se pierd într-o atmosferă jovială, într-un fel atipică. Ca şi în alte redacţii, la Cuvântul trebuie să-ţi găseşti portiţa spre libertate, spre adevăr, altfel ajungi să te autocenzurezi, eşuezi întrun element copy-paste. La 25 de ani de Cuvântul Libertăţii, îi urez cel puţin încă un sfert de secol de existenţă la nivel înalt şi îmi urez să particip cât mai inspirat la longevitatea acestei redacţii!
