Polonia vrea anularea Actului fondator privind relaţiile NATO-Rusia, astfel încât pe teritoriul ţării să poată fi instalate baze ale Alianţei Nord-Atlantice, a declarat noul ministrul polonez de externe, Witold Waszczykowski, într-un interviu apărut ieri în cotidianul Gazeta Wyborcza. Adoptat în 1997, Actul afirmă că NATO nu are “nicio intenţie, niciun proiect şi niciun motiv de a desfăşura arme nucleare pe teritoriul noilor membri”, fiind interpretat de Moscova ca interzicând instalarea de baze permanente ale NATO. Este însă vorba despre “un acord cu caracter politic, fără forţă de lege, încheiat într-o altă realitate internaţională”, înainte ca Polonia să fie primită, alături de Cehia şi Ungaria, în Alianţă în 1999, a explicat ministrul Waszczykowski, cerând o “egalizare” a nivelului de securitate între “vechii” şi “noii” membri ai NATO. “Germanii consideră că aceasta ar însemna adoptarea unei atitudini de confruntare cu Rusia. Noi întrebăm atunci: cui vreţi să oferiţi mai mult confort? Unui stat care este aliatul vostru în Uniunea Europeană şi în NATO, sau unui stat care nu face parte din aceste structuri şi care poartă al treilea său război în Siria, după cele din Georgia şi Ucraina?”, a declarat şeful diplomaţiei poloneze. Întrebat anterior despre relaţiile Varşoviei cu Berlinul, el a subliniat “simbioza” celor două economii şi faptul că “nu vom face nimic care ar putea dăuna acestei relaţii”, recunoscând însă că “anumite probleme ne separă”, şi anume abordarea germană privind securitatea Poloniei. “Considerăm că în NATO nu trebuie să existe două niveluri de securitate, unul pentru Europa Occidentală, unde staţionează trupe americane, unde există baze militare şi instalaţii defensive, şi un altul pentru Polonia, unde nu există aşa ceva. Şi totuşi, Polonia este cea care se învecinează cu Rusia, iar aceasta ne şantajează”, a mai susţinut noul ministru de externe de la Varşovia. În ce priveşte relaţiile cu Moscova, acesta a reafirmat că se încearcă recuperarea epavei avionului prăbuşit în 2010 la Smolensk, accident în care şi-au pierdut viaţa toţi cei 86 de membri ai delegaţiei poloneze, inclusiv preşedintele de atunci, Lech Kaczynski, şi că, în caz de eşec, ar putea fi sesizate instanţe internaţionale, precum Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
