Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova, al AcademieiRomâne, a organizat, online, înperioada 21-22 octombrie 2021, Conferința națională Comunități umane, modernizare și urbanizare în sud – vestul României.
Manifestarea științifică, organizată de Institutul craiovean, cu acordul și susținerea Academiei Române, se află la cea de-a doua ediție și face parte din proiectul de cercetare cu același nume, al cărui obiectiv principal este cunoașterea numeroaselor aspecte cu privire la continuitatea și dezvoltarea societății românești din sud-vestul României, precum și a conexiunilor cu regiunile geografice învecinate.
La sesiunea de comunicări au participat cercetători din cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor“ din Craiova, cadre didactice de la Universitatea din Craiova, de la Institutul Exilului Românesc, Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman din Craiova, specialiști din cadrul Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria“ din Râmnicu Vâlcea,Depozitului central de arhivă din Pitești, de la Muzeul Olteniei, Muzeul județean Gorj etc.
În deschidere, a fost prezentat Cuvântul doamnei dr. Dorina Elena Rusu, membru corespondent al Academiei Române, Membru al biroului Secției de Științe Istorice și Arheologie, care a evidențiat tematica bogată și punerea în valoare a impresionatului tezaur socio-uman al Olteniei: „Conferința națională, organizată în acest an de Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor”, din Craiova al Academiei Române, nu este nici prima, și am convingerea că nici ultima cu o tematică care se axează pe cercetarea bogatului tezaur arheologic, istoric, filologic, filosofic, lingvistic, etnografic al Olteniei. Ea se înscrie într-o serie lungă de întâlniri științifice care au stimulat schimburi de opinii, de informații, au căutat soluții, au deschis noi orizonturi cercetării din domeniul științelor soico-umane”.
Lucrările conferinței s-au desfășurat pe patru secțiuni: Istorie și arheologie; Viață cotidiană și evoluție socio-economică; Practici politice și relații internaționale; Studii culturale.
Paleta de cercetare a acoperit arii vaste, începând cu preistoria și perioada romană – CS III, dr. Simona Lazăr, Așezări fortificate de la începutul epocii fierului, din Oltenia, Prof. univ. dr. Petre Gherghe, dr. Dan Bălteanu, Ion Ciucă, Monede romane imperiale descoperite la Acidava – Enoșești, județul Olt, CS I, dr. Vasile Marinoiu, Cercetările arheologice preventive de la Mănăstirea Tismana, județul Gorj, din anul 2019. Studiile istorice au privit personalitatea domnitorului Neagoe Basarab – Prof. univ. dr. Radu-Ștefan Vergatti, Neagoe Basarab – domn român cărturar umanist, iar în tematica despre evoluția socio-economică, autorii au dezvoltat aspecte interesante despre arhitectura, viața cotidiană și comercială a Olteniei. Participanții la simpozion a putut lua act și de o abordare inedită asuprapersonalității lui Nicolae Romanescu – Lect. univ. dr., Lucian Dindirică, Nicolae Romanescu -lucruri necunoscute din viața privată în lumina documentelor inedite descoperite la Freiburg în 2021. Tot joi, 21 octombrie a.c., în prima parte a secțiunii de studii culturale, s-au analizat formele de violență din epoca medievală, pornindu-se de la mecanismele de propagarea a acestor forme de violență și care au fost categoriile sociale implicate – Drd. Elena Bălășanu (Gongonea), Forme ale violenței în literatura medievală. Războiul și privarea de libertate.
Vineri, 22 octombrie, s-au desfășurat lucrările celei de a treia secțiuni.Aici, specialiști din cadrul Arhivelor Naționale au prezentat simbolistica documentelor militare din perioada Primului Razboi Mondial și cea interbelică – Expert drd.Alin Pîrvu, Planul Dawes (1924) – etapă în soluționarea reparațiilor după Primul Război Mondial; Expert arhivistdr.Victor Martin, File din istoria Școlii de ofițeri de rezervă artilerie Craiova. O privire asupra marilor prefaceri legislative de după marea Unire de la 1918 a fost expusă în prelegerea semnată de Prof. univ. dr.Cezar Avram, CS III, dr. Anca Ceaușescu, Reformă, lege și administrație în România primilor ani postbelici. Legislația electorală de după 1989 caraterizată prin multiple modificări și chiar instabilitatea făcut obiectul unei analize realizată deCS III, dr. Mihaela Bărbieru, Legislație electorală românească în perioada postdecembristă.
Cea de-a patra secțiune a cuprins studii cu o tematică variată – filologie, etnologie, sociologie, drept, teologie. Ocupații vechi, practicate și astăzi, se constituie în activități integrate pentru valorificarea eficientă și rațională a resurselor autohtone, cu impact asupra dezvoltării economiei rurale – CS III, dr. Anca Ceaușescu,Tradiția creșterii albinelor și importanța sectorului apicol în dezvoltarea rurală. Remarcăm și abordarea unor elemente privind viața cotidiană a Craiovei – lect. univ. dr. Gabriel Pricină, drd.Cosmin Mihai Pricină, Caracteristici ale municipiului Craiova în opinia populației, studiul oferind elemente utile în planificarea urbană. Mereu actuală sintagma stat de drept, dar și alte subiecte de profil juridic au făcut obiectul unor studii ale specialiștilor în domeniu – Prof. univ. dr. Sevastian Cercel, Capacitatea de exercițiu a persoanei fizice în dreptul românesc. De la Codul Civil al lui Alexandru Ioan Cuza la Codul Civil actual; Lect. univ. dr. Mădălin-Savu Ticu, Convalescența statului de drept – provocări.
Mai multe informații despre conferința științifică sunt accesibile la adresa: https://icsu.ro/2021/09/conferinta-anuala-comunitati-umane-modernizare-si-urbanizare-in-sud-vestul-romaniei/
CS III, dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova, al AcademieiRomâne
