A fost, mai întâi, o declarație controversată a ministrului de Interne francez, Manuel Valls, referitoare la romi, reluată cuvânt cu cuvânt de președintele Francois Hollande, pe Europe 1. În esență era vorba de incapacitatea acestei comunități de a se integra și de necesitatea „reconducerii” romilor spre România și Bulgaria. Declarația lui Manuel Valls a fost îmbrățișată și de liderul UMP, Jean-Francois Cope, principalul partid de opoziție, care i-a cerut lui Francois Hollande, marți, 24 septembrie a.c., să se opună aderării României și Bulgariei la Schengen. „Eu cer ca România și Bulgaria să nu intre în Schengen până când problema circulației romilor nu va fi reglată”. În opinia sa, România și Bulgaria nu vor intra în spațiul unic european de la 1 ianuarie 2014. Imediat, vicepreședintele Comisiei Europene, Viviane Reding a acuzat Parisul de a nu pune în aplicare planul de integrare a romilor convenit cu UE. Dacă principiile liberei circulații și a libertății de a locui într-o altă țară „nu sunt respectate, Comisia va utiliza toate mijloacele pe care le are la dispoziție”, a declarat purtătorul de cuvânt, Olivier Bailly, răspunzând unei întrebări privind eventualele sancțiuni. El a asigurat că momentan Comisia „nu examinează nici o procedură privind încălcarea dreptului comunitar contra Franței în chestiunea romilor”, dar a cerut ca libertatea de reședință să fie garantată cu condiția ca fiecare cetățean european să demonstreze, după trei luni, că deține mijloace financiare de a locui într-o altă țară decât a lui. Comisia Europeană are posibilitatea de a deschide proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva unui stat membru, în cazul în care consideră că nu respectă drepturile fundamentale ale Uniunii. În urmă cu 3 ani, Bruxellesul a folosit amenințarea împotriva Franței pentru a opri expulzarea romilor. La Paris, Manuel Valls a menționat, printr-un comunicat, că va dovedi respect pentru regulile europene și naționale. Dar a reiterat că ar fi de dorit ca romii să se întoarcă în țările lor și să se integreze acolo. Pentru el „în România și în Bulgaria, într-o mai mică măsură, unde proiectele de inserție socială trebuie promovate”. Integrarea celor 20.000 de romi aflați în Franța, a insistat el, este responsabilitatea acestor țări, deoarece beneficiază de fonduri structurale. Cu toate acestea Bruxellesul a criticat „confuzia voluntară sau involuntară” în înțelegerea regulilor și politicilor europene făcută de francezi. Inflexibil, Manuel Valls a estimat că „majoritatea romilor trebuie recondusă la frontiere”, pentru că nu există altă soluție. Și a menționat Directiva pentru returnare 2004 a UE. Susținut de deputatul socialist Bruno Le Roux sau purtătorul de cuvânt al guvernului, Najat Vallaud Belkacem, cel mai popular ministru din guvern, a provocat confuzie la vârful PS. Referindu-se la „responsabilitatea țărilor de origine”, liderul socialiștilor francezi, Harlem Desir, a declarat că nu crede „în teoriile potrivit cărora anumiți oameni nu s-ar putea integra”. Franța se găsește în preajma alegerilor locale și această atitudine adoptată de dată recentă nu surprinde. Romii sunt rareori bineveniți în Europa: în cele mai multe cazuri țările membre UE încearcă a le oferi condiții decente de trai, în pofida lansării de programe de inserție.
