Timp de 16 ani, Angela Merkel a deţinut demnitatea de cancelar al Germaniei, dovedindu-se astfel mai longevivă decât predecesorul său Helmut Kohl, cel care a unificat, în 1990, cele două Germanii. Ultima sa întâlnire oficială, zilele trecute cu Vladimir Putin, la Moscova, a încheiat o suită de 20 de întâlniri oficiale cu preşedintele Rusiei. După ce a readus oarecum în normalitate relaţiile Germaniei cu SUA, prin vizita recentă la Washington, la Kremlin, în compania lui Vladimir Putin, a fost evaluat stadiul relaţiilor complexe ruso-germane. Angela Merkel şi Vladimir Putin au bifat iminenta punere în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2 şi câteva dosare dificile, începând cu criza ucrainiană. Despre cancelarul Angela Merkel se va vorbi multă vreme. De pe acum se spune însă că n-a fost nici la înălţimea lui Helmut Kohl, şi nici a lui Gerhard Schroder, reprosându-i-se multe lucruri. Fireşte părerile sunt împărţite. Anvergura sa, cu toate limitele ei, a fost augmentată şi de faptul că a stăruit să menţină contacte şi dialog neîntrerupt cu Rusia, în pofida tuturor perturbaţiilor din ultimii ani. Este adevărat, relaţiile bilaterale nu au fost la nivelul atins în timpul cancelarului Gerhard Schroder, dar prezenţa la Moscova a lui Angela Merkel confirmă că Germania rămâne un partener economic, şi nu numai, al Rusiei, în Europa. Pe parcursul convorbirilor de trei ore şi jumătate doar cazul Navalni a suscitat abordări contradictorii. Cu toate acestea Vladimir Putin a complimentat-o asigurând-o că rămâne bine primită, şi pe viitor, când va dori, la Moscova. Angela Merkel va părăsi viaţa politică, după cum a anunţat, imediat după alegerile parlamentare programate la 26 septembrie a.c. şi problema succesorului este una fierbinte. Mai ales că Armin Laschet, candidatul CDU, pentru funcţia de cancelar, este fragilizată realmente, în urma inundaţiilor survenite în luna iulie. Fiind preşedintele uneia dintre cele două regiuni lovite de calamităţi a pierdut enorm din cauza atitudinii hilare, avută în spatele preşedintelui Frank Walter Steinmeier, deplasat la locul catastrofei. Cancelarul (67 ani) a participat recent, în premieră, la un miting la Berlin, stăruind asupra calităţilor umane ale lui Armin Laschet, capabil să „construiască punţi între oameni”. Cu toate acestea candidatul Uniunii Creştin-Democrate (CDU) pentru scrutinul din 26 septembrie patinează în sondaje. CDU şi aliatul bavarez CSU rămân în fruntea intenţiilor de vot, dar se află doar la 22-23%, faţă de 30% cu câteva săptămâni în urmă. La începutul anului alianţa CDU-CSU era creditată cu 36%. Contracandidaţii lui Armin Laschet sunt Olaf Scholz (SPD), actualul ministru de Finanţe, cu 21% intenţii de vot şi ecologista Annalena Baerbock (Verzi) cu 17%. Ascensiunea lui Olaf Scholz se datorează competenţei dezvoltate în întâlnirile cu alegătorii şi calităţii de bun orator. Confruntarea este acerbă, mai ales că s-a intrat în linie dreaptă, cum se spune. De-a lungul timpului, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) s-a dovedit o „maşină de produs cancelari”. În 72 de ani de existenţă (Germania Federală până în 1990) ţara a fost guvernată timp de 52 de ani de cancelari aparţinând CDU. Va reuşi Angela Merkel, înaintea plecării, să-l propulseze pe Armin Laschet în funcţia de cancelar? Grea întrebare. Deşi, Angela Merkel are în continuare o cotă ridicată de popularitate.