Camera Reprezentanţilor din Congresul SUA a adoptat, ieri, 25 iulie a.c., cu cvasi-unanimitate, noi sancţiuni, contra Rusiei, o decizie care va provoca iritare la Moscova, dar şi în Europa, fiindcă permite, inclusiv, sancţionarea antreprizelor europene. Propunerea de lege, care trebuie adoptată şi de Senat, include, de asemenea, sancţiuni contra Iranului, în special contra Gardienilor Revoluţiei, acuzaţi de susţinerea terorismului, şi Coreei de Nord, pentru ambiţiile sale nucleare. Parlamentarii americani forţează, astfel, mâna preşedintelui Donald Trump, după ce acesta, la G20 de la Hamburg, i-a întins mâna lui Vladimir Putin, pe fondul suspiciunilor legate de imixtiunea Moscovei în alegerile prezidenţiale de anul trecut. Anexarea Crimeei şi ingerinţele în Ucraina au fost alte motive avute în vedere. “Cum au concluzionat serviciile de informaţii americane, acest fost agent KGB a admis ingerinţe în alegerile noastre. Dacă nu facem nimic, Rusia va continua agresiunea sa”, a declarat deputatul republican Ed Royce. Consensul a fost aproape total în Capitoliu, dovadă votul: 419 la 3. Luna trecută, Congresul votase un proiect similar cu 98 de voturi contra 2. Dacă textul de lege trece şi de Senat, Donald Trump s-ar putea prevala de dreptul său de veto, dar şi-ar crea mari probleme. Și la câte are în prezent, nu de aşa ceva are nevoie. Luni şi marţi, ginerele său, Jared Kushner, a fost audiat cu uşile închise de Senat şi Camera Reprezentanţilor despre întâlnirile sale cu ambasadorul rus la Washington. Anterior votului, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sarah Huckabee declarase că Donald Trump “susţine sancţiunile severe contra Coreei de Nord, Iranului şi Rusiei şi Casa Albă va studia proiectul de lege aşteptând versiunea finală”. De la Berlin la Paris, în trecere prin Bruxelles, iniţiativa Congresului american este privită cu nedumerire, fiindcă este unilaterală. Până acum, regimul sancţiunilor contra Rusiei, pe motivul Crimeei, a fost coordonat, prin înţelegere, de europeni şi americani. “Unitatea G7 în privinţa sancţiunilor este de importanţă primordială, pornindu-se de la nepunerea în aplicare a acordurilor de la Minsk”, a prevenit purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas. Astăzi, la Bruxelles, este prevăzută o reuniune a statelor membre UE. Nemulţumirea ţărilor europene, în special a Germaniei, este datorată faptului că legea conferă preşedintelui american posibilitatea să sancţioneze antreprize care lucrează în domeniul gazelor venite din Rusia, limitând accesul lor la băncile americane. Aceste dispoziţii ar putea, teoretic, deschide sancţiuni contra grupurilor europene, partenere în cadrul proiectului de gazoduct Nord Stream 2, care trebuie să accelereze transportul de gaze spre Germania, începând cu 2019. Sunt vizate concernele Engie (ex-EDF – francez), Unijer (ex-EON) şi Wintershall (BASF – german), OMV – austriac şi SHELL – anglo-olandez. Până acum, linia roşie fixată de Washington şi Bruxelles privind sancţiunile nu afectase aprovizionarea cu gaze a Europei. Kremlinul a declarat că aceste sancţiuni nu servesc “intereselor ţărilor noastre”.
