Revenim la rezultatele Bac 2014 în Dolj, dintr-un motiv simplu: ele ilustrează cel mai adecvat calitatea procesului de învăţământ din reţeaua gimnaziilor doljene. Alt „indicator specific” atât de elocvent nu există, chiar dacă trebuie să ţinem cont şi de numărul de olimpici medaliaţi în confruntări internaţionale. Şi aşa mai departe. Faptul că Doljul se plasează pe locul al doilea pe ţară la numărul „mediilor de 10”, cu 12 superdotaţi, între care două admirabile absolvente ale Liceului „Constantin Brâncoveanu” din Dăbuleni – Roambă Elena Patricia şi Popa Ioan Roxana Mihaela –, eveniment fără precedent, conferă simbolistica unei calităţi de luat în seamă la acest palier al învăţământului preuniversitar. Unul străjuit grănicereşte de colegiile naţionale „Fraţii Buzeşti”, „Carol I” şi „Elena Cuza”. Nu este deloc un sofism mărunt faptul că Doljul, după Bac 2014 – sesiunea iulie, vine cu peste 10% din superdotaţii ţării. O şcoală bună nu e într-adevăr o pepinieră de genii, ci produce o medie cultivată, o masă intelectuală decentă, care nu ia cu asalt Oxford, Cambridge, Harvard sau Sorbona, dar când se întâmplă ca inclusiv un liceu teoretic din Dăbuleni (director Adriana Cojocaru) să ofere asemenea superdotaţi, înseamnă dacă nu un reviriment, în orice caz posibilitatea unor exemple concrete, în orice discuţie despre performanţa didactică a liceelor noastre. Oricum, Bac 2014 îngroapă definitiv sintagma de „colaps calitativ”. În toată Europa, mai exact la nivelul celorlalte 27 de state membre, se discută despre Bac. Fie că se numeşte chiar aşa, cum este cazul Franţei (din 1808, din vremea lui Napoleon I), fie că se numeşte „examen de stat”, după ce s-a numit „de maturitate” – ca în Italia –, fie că este botezat „Abitur” (bacalaureat) – ca în Germania – sau „bachillerato” – în Spania – ori „living certificate” în Irlanda, comentariile nu lipsesc din presă, inserate fiind şi opiniile ministerelor de resort. În Anglia, liceenii îşi aleg trei materii, la care sunt notaţi în litere – de la A la E – litera specială U acordându-se în caz de eşec, ceea ce le permite să se orienteze din timp pentru proiectele profesionale viitoare. Interesant este faptul că în Suedia admiterea în universităţi se bazează pe rezultatele din ultimul an de „gymnasieskola”, iar în Grecia, cu marea sa varietate de licee bazate pe specializări aprofundate, există examen de admitere, similar modelului spaniol. Procesul de promovabilitate al Bac 2014 – sesiunea iulie, în Dolj, crescut cu 7% faţă de anul trecut, nu este decât unul rezonabil şi atestă ceea ce cadrele didactice, domnii elevi ştiu din prima zi a anului terminal: cine învaţă trece Bac-ul. Am adăuga doar amendamentul că liceele care au o strategie proprie, presupunând seriozitate, absenţa oricărui rabat la respectarea curriculei, disciplina liber consimţită, nu s-au făcut „de râs” la cel mai important test al anului. Bac 2014 rămâne ca o sesiune de referinţă în istoria ISJ Dolj, prin faptul că pentru prima dată, cel puţin la criteriul „superdotaţilor”, Doljul ajunge pe podium. Cu alte cuvinte, nu exemplele pozitive vor lipsi, în orice reuniune didactică. Iar faptul că două absolvente, cum spuneam, din Dăbuleni, obţin „magna cum laude” este expresia unei dotări native excepţionale pe care o au copiii noştri, care trebuie doar „lucrată”.
