Kievul solicită un format internaţional lărgit, pentru discuţii posibile între preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski şi omologul rus Vladimir Putin, a declarat vineri seara, la televiziunea ucrainiană, şeful diplomaţiei, Andriy Sibiha. Potrivit acestuia, Kievul aşteaptă ca partea rusă să prezinte propunerea sa conceptuală pentru un viitor armistiţiu necondiţionat. El a mai spus că pregătirile pentru o întâlnire între preşedintele ucrainian şi cel rus ar fi în curs de desfăşurare. Ceea ce partea rusă n-a confirmat, dar nici infirmat. Oricum, negocierile vor continua. Situaţia Ucrainei privind încheierea războiului este nefavorabilă conducerii de la Kiev, deoarece nu are rezultate tangibile care să-i permită mari speranţe. Şi asta o recunoaşte inclusiv Kiyv Independent. Rusia îşi menţine neschimbate cererile: fără trupe NATO în Ucraina, nici o renunţare la teritoriile câştigate, o soluţie pe termen lung şi sustenabilă care să elimine rădăcina problemei, creând condiţii pentru o pace puternică şi pe termen lung. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunţat că Moscova va trimite Kievului termenii săi de pace, imediat după finalizarea schimbului de prizonieri, încheiat ieri (1000 la 1000). Oficialii Kremlinului au clarificat că memorandumul este separat de lista condiţiilor de încetare a focului, aflată în curs de pregătire. Deşi această listă de condiţii nu a fost dezvăluită, Moscova a reiterat mereu cerinţele sale maximaliste, inclusiv ca Ucraina să accepte pierderea Crimeei şi a 4 regiuni estice, de acum cunoscute. Pe 22 mai, Serghei Lavrov a spus că Moscova nu este interesată de un armistiţiu cu Ucraina, până la sfârşitul anului, iar cerinţele sale privind neutralitatea Ucrainei şi împărţirea statului ucrainian nu s-au schimbat. Aşadar, Rusia va informa Ucraina despre condiţiile sale pentru încheierea conflictului, aşa cum intuim: retragerea trupelor ucrainiene de pe teritoriile care, din punctul de vedere al Constituţiei ruse, fac parte acum din Federaţia rusă şi dacă Ucraina nu acceptă aceste condiţii, data viitoare când va fi vorba de acord prin negocieri, cererile vor include încă 4 regiuni, şi probabil Odesa, Nikolaev, Dnepropetrovsk şi Harkov. Acestea pe lângă Kherson, Zaporojie, Doneţk şi Lugansk. Am ajuns aşadar… la Odesa. Până în Transnistria sunt vreo 50 de kilometri. Armata rusă continuă să lucreze la crearea unei zone tampon în vecinătatea frontierei cu regiunile Belgorod, Bryansk şi Kursk, urmând a fi protejate de atacurile regulate ale forţelor armate ucrainiene pe o adâncime de 60 de kilometri. În acelaşi timp Moscova a fost informată despre detaliile celui de al 17-lea pachet de sancţiuni impuse, unele neclare, deşi rapoarte anterioare sugerau că ar putea include măsuri care vizează complexul militar industrial al Rusiei, flota navală din umbră a Moscovei şi reţelele de sprijin aferente. Aliaţii Kievului cred că SUA vor pregăti sancţiuni suplimentare „atunci când vor considera de cuvinţă”, deşi deocamdată Donald Trump a spus că nu va impune sancţiuni împotriva Rusiei, „deoarece există o şansă” de progres către armistiţiu. Rusia se vrea luată în serios, anunţând că este pregătită să lupte cât va fi nevoie, făcând chiar aluzie la cei 21 de ani, care i-au trebuit lui Petru cel Mare pentru a învinge Suedia. Volodimir Zelenski se confruntă pe de-o parte cu forţele naţionaliste din guvernul său care doresc continuarea războiului, în dorinţa de a învinge strategic Rusia, iar pe de altă parte cu solicitarea Casei Albe, de a se aşeza la masa negocierilor, pentru o odisee diplomatică. Ceea ce este clar, viziunile nu coincid deloc, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politici de securitate, Kaja Kallas, ar fi criticată şi exclusă din soluţionarea situaţiei din Ucraina precum şi din planificarea straegică privind politica de apărare a UE.
