Fireşte, nici nu se putea altfel, fără o resuscitare a năravurilor noastre funciare, unul dintre ele atestând răspicat, vorbă veche şi nemuritoare, că „frate-frate, dar brânza e pe bani”, asta însemnând că localităţile doljene unde nu se candidează sub sigla USL decât pentru preşedintele de Consiliu Judeţean şi, respectiv, Consiliul Judeţean, candidaţii pentru funcţia de primar din partea PSD şi PNL îşi văd fiecare de propriul interes. Pe alocuri, cu zel nemăsurat. Se omite, paradoxal, însăşi raţiunea constituirii USL, al cărui adversar principal este, pretutindeni, PDL. Dincolo de tensiunile specifice unei campanii electorale, în majoritatea localităţilor doljene încă domneşte o atmosferă respirabilă. Chiar de normalitate deplină. Cum lista candidaţilor pentru Consiliul Judeţean Dolj este una care cuprinde „la paritate” social-democraţi şi liberali, rămâne de văzut cum va fi votată la nivelul fiecărei localităţi. După cum tot un „reper” va fi şi votul cumulat pentru Ion Prioteasa, candidatul unic al USL la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj. De departe, cel mai expresiv aspirant, mai potrivit şi bine plasat în intenţiile de vot, pentru mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean. De la această margine a lucrurilor vor demara toate discuţiile ulterioare. Deocamdată, lăsând în pace sondajele, în măsura în care acestea prezintă credibilitate, alegerile locale… nu sunt câştigate. Teoretic, USL-ul este favorită, dar adevărul îl vom cunoaşte abia pe 11 iunie a.c.. Benefic pentru armătura acestei construcţii politice ar fi „să nu se sară calul” nici de-o parte, nici de cealaltă, fiindcă pregătirile prealabile asta au avut în vedere. Şi s-ar putea ca anumite derapaje să se cicatrizeze anevoios. Chiar dacă, în general, votul politic nu este decisiv în cazul desemnării primarului, în orice localitate, nu acelaşi lucru este valabil în cazul listelor de consilieri locali şi judeţeni. Să nu omitem că, pentru prima dată în istoria post-decembristă, alegerile locale se rezumă la un singur tur de scrutin. Opţiune deloc inspirată. Pe de altă parte, alegerile locale configurează viitoarea „infrastructură” pentru alegerile parlamentare, fiindcă e greu de presupus că un candidat liberal sau social-democrat în alegerile din toamnă se poate impune într-un colegiu uninominal cu mai mulţi primari ostili. De ţinut minte. Alegerile locale din acest an, în mod cu totul neaşteptat scoase de sub organizarea fostei puteri, care ne convinsese de ce este capabilă la alegerile parţiale, beneficiază cel puţin de prezumţia unui plus de corectitudine. Asta însemnând neimplicarea bezmetică şi ostentativă a şefilor serviciilor deconcentrate şi nu numai, neutilizarea mijloacelor de transport din dotarea instituţiilor publice şi, mai ales, nemobilizarea angajaţilor acestora ca agenţi electorali. Deşi, pe alocuri, unii lasă impresia că nu-şi pot struni năravul militant. Suntem la mijlocul campaniei electorale pentru alegerile locale. Există, se subînţelege, ambiţii nemărturisite în toate taberele. Mesajele către alegători sunt diverse, unele bine calibrate, chiar interesante, altele lipsite de orice conţinut, dar asta este treaba candidaţilor. Esenţială ar fi, însă, o participare cât mai mare la vot, pretutindeni pe întinsul Doljului, astfel încât reprezentativitatea viitorilor aleşi locali să nu poată fi pusă la îndoială. Buna cumpănire a candidaţilor, analiza lor atentă, nu constituie altceva decât premise pentru o investiţie de încredere. USL se află în poll-position în intenţiile de vot. Pentru a-şi valorifica deplin şansele mai are de făcut nu multe, doar câteva lucruri. Care ţin, toate, de minima strategie electorală.
