După cum s-a prezentat România la Istanbul, în faţa unei echipe a Turciei destul de modestă, ori Lucescu e senil ca antrenor, ori a “blătuit” meciul. Să nu încerci nimic într-un duel crucial, în care toată naţiunea îşi punea speranţa, să te predai pur şi simplu, e ruşinos, cumva suspect, mai ales după cum “securistul” Onoriu s-a dezmierdat într-o veselie cu otomanii care l-au umplut de bani şi i-au pupat şi mâna, probabil anticipând deznodământul acestui simulacru de baraj, în care România a fost victima acestui “trădător” care a pus în scenă o diversiune penibilă, de care este scârbită o întreagă ţară. Nu trebuie să fim însă revoltaţi, fiindcă astfel de oameni ne conduc de ani buni şi ne umilesc zi de zi. Acest octogenar ridicol care a înşelat fotbalul timp de decenii şi-a încheiat cariera în cel mai ruşinos mod cu putinţă. Acest “securist” ordinar care a urât Craiova toată viaţa nu merită decât o astfel de ieşire din scenă, în care pur şi simplu vinde o calificare pentru o pupătură pe mâinile pătate. Meciul de la Istanbul a semănat cu diversiunile Cooperativei lui Pădureanu, puse în scenă tot de hodorogul Lucescu, unul dintre cele mai nocive personaje ale fotbalului românesc din toate timpurile. Un ramolit dezgustător, care în momentul în care a avut un mână o carte despre istoria fotbalistică a Craiovei a azvârlit-o cu dispreţ, fiindcă în toată cariera lui a urât visceral Bănia. La Istanbul n-a fost vorba despre fotbal, despre diferenţe de valoare, ci despre “trădare” naţională. După ce a reuşit să ne scoată de pe traiectoria spre Mondiale din cea mai uşoară grupă posibilă, boşorogul a făcut tot ce i-a stat în putinţă să compromită barajul din faşă. Nu mai contează cine şi cum a jucat, deşi Raţiu, care e, teoretic, cel mai bun tricolor, a fost complice la “vânzarea” de la Istanbul, Lucescu nu trebuia lăsat să ajungă la naţională sau măcar la acest baraj. Ce discurs motivaţional să aştepţi de la Onoriu, când el n-a fost preocupat decât să se sărute cu otomanii şi să le spună cât de mult îi iubeşte? Ce strategie să aibă România cu un senil pe bancă? Ce să aştepţi de la un baraj cu Turcia, în deplasare, când ţi-ai bătut joc de cea mai uşoară grupă din istoria preliminariilor României? În toate barajele au fost adevărate lupte, doar jucătorii babalâcului n-au avut pic de motivaţie, iar strategie, ioc. Craiova a bătut de două ori Başakşehir, Bancu a fost cel mai bun tricolor cu Turcia, potenţial exista, doar că băşinosul Luce a dus România spre faliment.
Turcia – România 1-0 A marcat: Kadioglu 53.
TURCIA: Cakir – Mert Muldur, Akaydin, Bardakci, Ferdi Kadioglu – Yuksek, Hakan Calhanoglu (Irfan Can Kahveci 90) – Bariş Yilmaz (Kokcu 78), Arda Guler (Kabak 90), Kenan Yildiz – Akturkoglu. SELECŢIONER: Vincenzo Montella
ROMÂNIA: I. Radu – Raţiu, Drăguşin, Burcă, Bancu – R. Marin (Fl. Tănase 66), V. Dragomir – Man, I. Hagi (Stanciu 71), Mihăilă (Baiaram 88) – Bîrligea (Miculescu 88). SELECŢIONER: Mircea Lucescu
Arbitru: Francois Letexier (Franţa).
