Grindeanu poate privi spre… Copenhaga!

0
1

Stăteam prost oricum cu nordul. Priveam extatic spre vest, trăiam sub complexul sudului european, iar cu estul n-aveam, în afara unei lungi experienţe, decât o legătură afectivă, şi aceea nu ireproşabilă, cu Chişinăul. Realitatea nordului, un leagăn al social-democraţiei europene, ne-a rămas străină, greu accesibilă, poate şi datorită faptului că ne-am dezvăţat să iubim zăpezile, care prin părţile locului ne-au ocolit de la o vreme. Danemarca a reuşit anul acesta să se vorbească mult de ea, fără să alunece în prostie fudulă sau altceva. Patriotismul danez s-a dovedit ferm, dar fără emfază. De altfel, Copenhaga participă la vocea Europei şi vocea ei chiar contează. Deşi Moscova o acuză, de la o vreme, şi insinuează că se va îneca în rusofobie. Premierul Mette Frederiksen, liderul social-democraţilor, şi-a valorificat statura internaţională în câteva rânduri, şi  recăpătându-şi popularitatea la începutul anului în curs (după eşecul alegerilor locale) în timpul crizei din Groenlanda, a reafirmat suveranitatea Regatului Danemarcei şi în special a Groenlandei, ceea ce l-a înfuriat la culme pe Donald Trump, care declarativ râvnea teritoriul danez, din motive de securitate naţională. Social-democraţii, conduşi de prim-ministrul Mette Frederiksen, au ieşit deunăzi învingători în alegerile parlamentare, în ciuda unui declin semnificativ şi a faptului că nu a obţinut majoriatea absolută alături de celelalte partide de stânga, conform rezultatelor finale. Cu 21,9% din voturi social-democraţii danezi se află la cel mai scăzut nivel atins vreodată, spun statisticile, departe oricum de… 27,5%, procentul rezonabil obţinut în 2022. Cele 5 partide ale blocului de stânga au obţinut 84 de mandate, din cele 179 mandate puse în joc, fără a atinge majoritatea absolută. La dreapta, cele 6 partide cumulează împreună 77 de mandate. Cum moderaţii (centru) conduşi de ministrul de Externe, Lars Lokke Rasmussen au obţinut 14 mandate, ei vor juca un rol decisiv în negocierile pentru formarea următorului guvern. Mette Frederiksen condusese o coaliţie dreapta-stânga, contând pe „moderaţi” din 2022. A promis în campania electorală să reintroducă impozitul pe avere, să crească pensiile şi, de asemenea, să pună în aplicare alte măsuri sociale. Alături de premierul spaniol Pedro Sanchez, Mette Frederiksen, cu surâsul ei rece, adoptat faţă de alţi lideri europeni, duce steagul social-democraţiei în Uniunea Europeană. Nu ştim dacă Sorin Grindeanu priveşte spre Mette Frederiksen sau rămâne sedus de… Alfred Simonis, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, vocal de la o vreme, când ar putea să cultive tăcerea. Începe de vineri, la Slatina, liderul social-democraţilor, o serie de întâlniri cu liderii locali (programate fiind 8 astfel de întâlniri regionale) pentru a decide dacă aceştia mai susţin sau nu guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Criza carburanţilor declanşează un nou scandal în coaliţie. Liderii marilor confederaţii sunt de partea lui Sorin Grindeanu şi acuză executivul de un dispreţ total, după schimbarea radicală a proiectului OUG privind criza carburanţilor. Sorin Grindeanu, liderul social-democraţilor, altminteri câştigătorii ultimelor alegeri parlamentare, ar trebui să privească spre Copenhaga, pentru a înţelege… multe lucruri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Comentariul
Numele

Operaţie antispam (completează):  *