Un război tot mai complicat!

Ne minţim singuri? De regulă, în orice război, primul învins este adevărul. America lui Donald Trump şi-a trimis nu „magnaţii imobiliari”, cum îi califică tendenţios presa europeană, ci emisarii speciali ai preşedintelui, „emisari ai păcii”, pentru a găsi un compromis acceptabil pentru ambele părţi. Abordarea acestora, cel puţin aparent, la nivel declarativ, nu convine, mai nou, Kievului, şi pe cale de consecinţă, nici Bruxelles-ului. Unde şefa diplomaţiei europene, gardianul intereselor europene, Kaja Kallas, a decis să dea Moscovei „o lecţie”, întocmind, de dată recentă, o listă exhaustivă de concesii pe care Rusia trebuie să le accepte pentru ca o pace justă şi durabilă să apară. Asta pe fondul discuţiilor, în format trilateral, de la Geneva. O încercare autentică de a desfăşura diplomaţia în numele păcii. Oficiali americani şi ucraineni vor avea o nouă rundă de discuţii, la Geneva, pe 26 februarie şi declaraţia aparţine lui Steve Witkoff, care a spus că a discutat în prealabil cu Rustem Umerov, secretarul Consiliului naţional de securitate şi apărare al Ucrainei. După alte surse, o trilaterală ar fi posibilă în luna martie. Diplomaţia se află în impas, deşi noul şef al cabinetului prezidenţial de la Kiev, Kirilo Budanov, a vorbit recent despre „progrese minore”, dar, conform unui protocol convenit, se păstrează confidenţialitatea asupra celor discutate. Zelenski, după cum se ştie, continuă să se opună retragerii trupelor sale din minusculul teritoriu pe care îl mai deţin în Donbas. Conflictul dintre Ucraina şi Rusiaba intrat în al 5-lea an şi după 4 ani de război, potrivit unui raport emoţionant publicat de CNN, cu cât trece timpul, Ucraina este mai distrusă, cu 6 milioane de ucraineni plecaţi (după alte surse 10 milioane), majoritatea femei şi copii şi între 100.000-150.000, potrivit estimărilor occidentale, deşi Zelenski vorbea de 55.000, soldaţi ucişi. Surse ruse estimează numărul celor ucişi la un milion şi acelaşi lucru îl estimează şi sursele ucrainene, despre numărul de ruşi ucişi. Adevărata tragedie este însă probabil rata natalităţii. Pentru Donald Trump, care şi-a propus –declarativ – încheierea războiului, obiectivul este simplu, în viziunea mai nouă a Kievului: să ofere Kremlinului ceea ce-şi doreşte înainte de alegerile intermediare din noiembrie şi, dacă este posibil, să facă afaceri avantajoase. Pe scena internaţională, abordarea americană şi-a demonstrat limitele. Mai mult, preşedintele ucrainean a deplâns recent că se exercită presiuni asupra Kievului, pentru a-l îmbuna cu orice preţ pe Vladimir Putin. Şi asta în timp ce forţele ruseşti vizează nu doar teritoriul deţinut de forţele militare ucrainene, bombardarea zonelor rezidenţiale şi distrugerea infrastructurii civile, pentru a submina moralul ucrainean, şi teritoriul european. Adică viitorul continentului este în pericol. Dacă Vladimir Putin nu este oprit, nu va face escală doar în Ucraina. O afirmaţie destul de neverosimilă. Până acum, în patru ani, armata rusă n-a cucerit Donbasul. Aşadar, pe de-o parte se remarcă această stare de lucruri, pe de altă parte se invocă „sindromul drobului de sare”, cum s-ar spune la noi. Mai mult, este deja de notorietate că la patru ani de la declanşarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei situaţia rămâne blocată şi nici una din părţi nu pare capabilă să obţină un avantaj decisiv pe câmpul de luptă. Ucraina rezistă deoarece fortificaţiile din Donbasul neocupat blochează ruta către restul regiunii. Pe 24 februarie 2022, nimeni nu şi-a imaginat că războiul va dura atât de mult. „Politico” scrie că semnarea unui acord între Rusia şi Ucraina, în urma unor posibile concesii teritoriale, ar putea duce la conflicte interne grave. Figurile opoziţiei ucrainene consideră că reticenţa cetăţenilor de a servi în armată provine din percepţia că Occidentul poartă un război, prin intermediari, împotriva Rusiei. Zelenski spune că la Kiev se aşteaptă al 20-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei de către UE să fie eficient şi cât mai curând. Semn că nu este prea ispitit de o încheiere a păcii. El mai spune că a discutat cu liderii UE, amendarea legislaţiei în vigoare, pentru a opri petrolierele ruseşti, confiscarea acestora. Pe un ton care nu tolerează înfrângerea, la rândul său, Vladimir Putin s-a întâlnit cu ofiţeri superiori ai Serviciului Federal de Securitate, ceea ce înseamnă că e nemulţumit totalmente de ceea ce se întâmplă.