Spania: Antonio Tejero a murit la vârsta de 93 de ani

Antonio Tejero Molina, locotenent colonel al Gărzii civile, devenit simbolul loviturii de stat eşuate, la 23 februarie 1981, când, susţinut de 200 de ofiţeri înarmaţi, a intrat cu furie în Congresul Deputaţilor, cu pistolul în mână strigând „toată lumea jos”, a murit ieri, la vârsta de 93 de ani, în aceeaşi zi în care guvernul spaniol a declasificat documentele despre revoltă. Şi pentru prima dată, materialele declasificate au confirmat implicarea a cel puţin 6 ofiţeri de informaţii spanioli, în sprijinul tentativei de lovitură de stat, prin furnizarea de echipamente şi logistică. Anunţul morţii sale a fost făcut de avocatul familiei, Luis Felipe Molina, care a distribuit un mesaj de la unul dintre fii fostului ofiţer al gărzii civile. Tejero, exclus din garda civilă, după ce a fost condamnat la 30 de ani de închisoare, fiind considerat unul dintre principalii instigatori a tentativei de lovitură de stat, locuia de ani de zile în provincia sa natală Malaga, iar apariţiile publice deveniseră rare în ultimii ani. Una din ultimele sale apariţii publice a avut loc pe 24 octombrie 2019, când a participat la reînhumarea rămâşiţelor pământeşti ale dictatorului Francisco Franco la cimitirul Mingorrubio din Madrid, în urma mutării acestora din „Valea celor căzuţi”. Devenit un simbol pentru cele mai nostalgice elemente ale extremei-drepte, Tejero a fost ultima figură principală, condamnată în urma lovituri eşuate, care mai era în viaţă, în urma morţii generalilor Jaime Milans del Bosch (în 1997) şi Alfonso Armade (2013). Neînţelegerile dinte Tejero şi generalul Armada, cu privinţa la componenţa guvernului care urma să fie instalat, ar fi grăbit eşecul. Tejero a fost judecat împreună cu alte 32 de persoane pentru acea lovitură de stat, condamnat –în prima instanţă- şi apoi la Curtea Supremă la 30 de ani de închisoare, pentru rebeliune militară. A solicitat graţierea, dar guvernul i-a refuzat-o. A fost eliberat condiţionat în 1996. după eliberare s-a ocupat de pictură, dar şi de politică. În noiembrie 2012 a depus o plângere împotriva lui Artur Mas, preşedintele Cataloniei pentru conspiraţie şi tentativă de secesiune, iar în 2023 a făcut acelaşi lucru împotriva lui Pedro Sanchez.