După cinci zile de intense negocieri internaţionale la Geneva, a fost convenit un acord pe dosarul nuclear iranian, în noaptea de sâmbătă spre duminică, între Teheran şi ţările negociatoare (China, SUA, Franţa, Germania, Regatul Unit şi Rusia). Acest acord este preliminar şi menit să restabilească pas cu pas încrederea între teheran şi marile puteri după decenii de tensiune. „Am ajuns la un acord”, a anunţat primul Mohammed Javad Zarif, ministrul Afacerilor Externe iranian, pe reţeaua de socializare Twitter. „Am convenit un acord asupra planului de acţiune”, a declarat la ONU şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton. Miniştrii celor 5+1 (China, SUA, Franţa, Germania, Regatul Unit şi Rusia) s-au felicitat călduros. Casa Albă a anunţat că acordul prevede ca Iranul să oprească îmbogăţirea uraniului la sub 5% şi să instaleze noi centrifuge. În schimb, marile puteri, care reunesc membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU şi Germania, nu vor impune în următoarele şase luni noi sancţiuni Iranului, care a promis neutralizarea stocului de uraniu îmbogăţit la 20%. Washingtonul a coroborat declaraţiile făcute, menţionând că Iranul s-a angajat să stopeze proiectul reactorului său de apă grea de la Arak, aşa cum Franţa a cerut. Într-un document distribuit de Casa Albă se detaliază efectele ridicării sancţiunilor împotriva Republicii islamice, aşteptând ca în următoarele şase luni să ia cunoştinţă de suspendarea anumitor aspecte ale programului nuclear al acestei ţări. În ceea ce priveşte comerţul cu aur şi metale preţioase, produse petrochimice şi ale industriei de automobile iraniene, Teheranul ar putea accede la 1,5 miliarde dolari. Veniturile din petrol, în cazul în care îşi va respecta angajamentele, vor putea atinge 2,4 miliarde dolari. Adresându-se ziariştilor după negocierile maraton, Mohammed Javad Zarif a menţionat că acordul conţine o „referinţă clară potrivit căreia îmbogăţirea (n.r. – uraniului) va continua în Iran”, chestiune considerată multă vreme principală piedică în negocieri. „Noi credem că este dreptul nostru”, a spus ministrul iranian în sala presei, aplaudat de jurnaliştii iranieni veniţi la Geneva. „Dreptul la tehnologia nucleară este un drept inalienabil”, a spus ministrul, adăugând că „luptă de mai mulţi ani pentru ca acesta să fie recunoscut de comunitatea internaţională”. Cu toate acestea persistă unele ambiguităţi, în sensul că declaraţiile oficiale nu se calchiază întru totul cu cele de pe Twitter. Sâmbătă seara, Iranul declarase că nu poate accepta acordul cu Grupul 5+1, care nu recunoaşte dreptul său de a îmbogăţi uraniu, o cerere pe care SUA şi europenii au refuzat-o sistematic. Pe de altă parte, se menţionează că de mai multe luni oficiali iranieni şi americani poartă discuţii bilaterale secrete, care au jucat un rol împortant în acordul preliminar pe dosarul iranian convenit, menţionează Associated Press. După cum se ştie, SUA şi Iranul au rupt relaţiile diplomatice după revoluţia islamică din 1979 şi le-au refăcut acum opt luni. La mijlocul lunii martie, un avion militar american a aterizat în sultanatul Oman, un partener privilegiat al ambelor ţări, deoarece a servit ca intermediat pentru eliberarea a trei excursionişti reţinuţi în Iran după 2009. La bord s-au aflat numărul doi al Departamentului de Stat, William Burns, principalul consilier diplomatic al lui Joe Biden, Jake Sullivan, şi o echipă de experţi tehnici. Ei au întâlnit negociatorii iranieni descrişi de sursele americane ca experţi şi diplomaţi susceptibili de a conserva un rol de prim-plan în sectorul nuclear după alegerile care au avut loc în luna iunie în Iran. Această primă întâlnire a fost modestă în planul rezultatelor, însă s-a înţeles că alegerea lui Hasan Rohani va da un impuls acestor discuţii. Urmate de alte întâlniri după preluarea mandatului de către noul preşedinte, în luna august, şi de două în octombrie. Israelul denunţă „răul acord” pe dosarul iranian prin premierul Benjamin Netanyahu, deşi secretarul de stat american, John Kerry, a dat toate asigurările posibile.
