Vladimir Putin a proclamat începutul unei noi ordini mondiale, în timp ce aliaţii săi s-au grăbit să se înscrie la un club economic, condus de Kremlin. Summit-ul de 3 zile din oraşul Kazan a vizat aprofundarea cooperării financiare, inclusiv dezvoltarea de alternative la sistemele de plată dominate de Occident, precum şi conflictele regionale şi extinderea BRICS. S-a discutat puţin despre Ucraina, care n-a figurat în meniu, ca un punct distinct. O singură dată, consilierul principal al lui Putin a legat BRICS de războiul din Ucraina declarând presei că „problema a fost atinsă la cina informală”. Cu toate acestea într-o conferinţă de presă după încheierea summit-ului, Vladimir Putin a spus că autorităţile ucrainiene nu vor să negocieze, în pofida pierderilor suferite de forţele armate ale Kievului, deoarece începerea negocierilor de pace ar duce la abolirea legii marţiale şi la organizarea alegerilor prezidenţiale. Mandatul lui Zelenski a expirat la 20 mai, iar alegerile au fost amânate sine-die invocându-se legea marţială şi mobilizarea generală. Comunicatul final conţine singura menţiune de pace, cu referire la planul comun Brazilia-China pentru Ucraina păstrând în schimb limnajul cel mai puternic de condamnare a Israelului. Anterior, Vladimir Putin subliniase că singura putere legislativă în Ucraina este Parlamentul şi preşedintele Consiliului suprem al Ucrainei. Antonio Guterres secretarul general ONU, a fost fotografiat dând mâna cu Vladimir Putin în ultima zi a summit-ului, în care au şi discutat tete-a-tete. Motiv pentru care Kievul s-a arătat furios fiindcă Guterres n-a fost prezent la summit-ul de pace din Eleveţia din luna iunie. Cu toate acestea secretarul general ONU a cerut o pace justă în Ucraina, în conformitate cu Charta ONU. Joi trupele ruse au lansat noi încercări de a cuceri oraşul Pokrovsk un centru logistic cheie pentru forţele armate ucrainiene, şi se află în ofensivă, pe teatrele de operaţiuni. La una din conferinţele de presă, Vladimir Putin a chicotit în timp ce răspundea la o întrebare privind prezenţa trupelor nord-coreene, la antrenament în Rusia pentru a lupta în Ucraina. „Imaginile din satelit despre care aţi vorbit sunt o acuzaţie serioasă(…). Înseamnă că se întâmplă ceva, dar permiteţi-mi să vă spun un lucru: nu acţiunile Rusiei au dus la escaladarea din Ucraina. Ci lovitura de stat din 2014 susţinută de SUA, şi există înregistrări publice despre cât a cheltuit SUA pentru a organiza acea lovitură care a fost o escaladare”. Putin a mai spus că lideri europeni au minţit Rusia şi au folosit acordul de la Minsk pentru a câştiga timp şi a înarma Ucraina. A descris drept prostii acuzaţiile că ar fi în contact permanent cu Donald Trump, în schimb a salutat din toată inima, declaraţia candidatului american la un nou mandat despre încheierea războiului din Ucraina. „Situaţia economică din Europa este rezultatul politicilor interne: au decis să renunţe la energia rusă ieftină şi acum industriile germane se mută în SUA”. Cu toate acestea după cum notează The Guardian dorinţa de a dedolariza economia globală i-a îngrijorat pe unii membri BRICS, în special Brazilia şi India care nu doresc să devină pro-chineze şi anti-occidentale. Rusia lucrează la o infrastructură de plăţi şi decontare, care să permită ocolirea sistemului de plată SWIFT din Belgia, consemenază The Guardian. Merită reţinut un aspect de culise: India ar fi spulberat visul lui Erdogan, ca Turcia să adere la BRICS. Motivul? Bunele relaţii ale Ankarei cu Pakistanul, considerată inamicul Indiei. Aderarea la BRICS necesită unanimitate. În spatele aderării la BRICS se află o frustrare generată de împiedicarea aderării la UE şi Erdogan ar fi vrut să demonstreze că poate sta, în acelaşi timp, şi la masa NATO şi la cea BRICS. Occidentul vrea ca Putin să fie izolat. Summit-ul pe care l-a găzduit arată că este departe de a fi sigur în această privinţă, menţionează CNN. Participanţii la summit au adoptat declaraţia de la Kazan care va fi transmisă la Naţiunile Unite. Documentul rezumă rezultatele preşedinţiei ruse la BRICS şi subliniază priorităţile pentru viitor. Centrul internaţional „Kazan Expo” a reunit peste 300 de jurnalişti, inclusiv din ţări „ostile” cum a declarat Maria Zakharova, purtătorul de cuvânt al ministerului rus de Externe.
