Craiova, oraş nesigur, Craiova, oraş infam, Craiova, oraşul interlopilor, acestea au fost etichetările chinuitoare, ani în şir, în spaţiul public despre urbea noastră. Un mare municipiu, citat dezavantajos, pentru eventuali investitori, şi în presa europeană. Imaginea unui mare municipiu al ţării, cu istoria sa încărcată, cu locuitorii săi paşnici, a fost făcută zdrenţe de două grupări infracţionale autointitulate „Frăţia” şi „Mândria”, care nestingherite s-au înfruntat, nu rareori sângeros, pentru a controla activităţi economice, prin scandaluri de pomină şi acţiuni de sorginte mafiotă, pentru supremaţie în faţa rromilor care veneau cu bani din Vest şi a arabilor care controlau piaţa valutară. Populaţia urbei a suportat cu stoicism, prin adaptare, şi s-a fragilizat prin lipsa de reacţie fermă a organelor statului de drept, care acceptaseră tacit şi incredibil colaborarea sistematic lucrativă. După cum o să vedeţi. Liderii politici din Dolj, cu ifosele lor, prefecţii de Dolj cu competenţe clare în menţinerea ordinii şi liniştii publice, au mai povestit câte ceva, în referirile lor, despre rolul instituţiilor abilitate, despre limitele mandatului lor şi opreliştile impuse de lege. Abureli. Rechizitoriul procurorului-şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, Marin Rogoveanu, întins pe 124 de file, adânc şi întunecat, este pe alocuri devastator prin rigoare juridică, luciditate, buna conexiune a faptelor, magnitudinea pericolului social al acestora şi oricum este o palmă grea care ne lipeşte de perete. Rechizitoriul, cu istoria lui, la care o să ne referim, pare filă cu filă, capitol cu capitol, materia primă ideală pentru un serial incitant Netflix sau HBO. Este mai mult decât un roman poliţist fie el bine scris. În egală măsură, constituie o probă concretă indubitabilă, pentru istoria noastră de dată recentă. Bine croit, cum spuneam, pare o lovitură năucitoare care sparge digurile indiferenţei şi revarsă energii reprimate. Temerarul procuror Marin Rogoveanu a pus dinamită. Şi mai are. Lucrurilor le spune pe nume, în rechizitoriu, şi unele dintre ele consternează, ca de pildă relaţiile halucinante ale liderilor grupărilor infracţionale cu mediul poliţienesc şi judiciar din Craiova, cu reacţii anemice, în dorul lelii. Ceva de pomină. Presa locală, citată în câteva rânduri, „Gazeta de Sud” şi „Cuvântul Libertăţii”, a considerat mereu premizele drept demonstraţie, o demonstraţie ce pregătea de regulă, următoarea serie de premize. Pentru făptuitori, masca puterii pe figură, cât au purtat-o, le-a produs multă desfătare şi îmbogăţire, printr-o parvenire uimitoare, prin şantaj crud, care i-a înălţat din noroi într-un paradis garantat. Se prăseau interlopii. Ceea ce iradiază, dincolo de descrierea stărilor de fapt, încadrări juridice ferme, rechizitoriul procurorului-şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, Marin Rogoveanu, este însă nu atât debandada creată, repetat, în multe zone ale urbei, descrisă în jurnalele tv, dar şi în media scrisă, cât degradarea existenţială care urzea distrugerea iremediabilă a imaginii urbei, cu consecinţe incalculabile. Absurd şi terminal. Compromisurile extralegale înlocuiseră actul de justiţie şi şefii instituţiilor de ordine publică, dar şi cei ai instanţelor, păreau croiţi din pâslă, abonaţi la un ton pios. Compromisuri şi comicării în numele statului de drept. Poate n-am înţeles la vremea respectivă, ceea ce trebuia să înţelegem: asimilasem complet un instinct antisocial, o incapacitate de reacţie. Ridicasem apatia la rang de virtute. Ne putem întreba la nesfârşit, cum a fost posibil, ca oraşul să fie capturat literalmente, la un moment dat, de persoane care credeau că fac legea nestingheriţi, prin amiciţie funestă şi impenetrabilă, chiar cu oamenii legii. Apogeul devastator al unei formule simulate de viaţă democratică este atins paradoxal după anul 2000, când tot ce numeam stat de drept şi receptiv la jurisprudenţa europeană, se face scut la butonierele unor nelegiuiţi. Totul va sugera în plină epocă a unui preşedinte-jucător, un aparat ruginit de abuz. Un tip de autoritate legală, în apărarea ilegalităţii, anunţa infernal cultul compromisului. Din instanţele de judecată făptaşii ieşeau zâmbind după norme ale orientului tribal. Jupânii impostori se vedeau realizaţi, fabuloşi şi populari. Prin ei părea să vorbească înţelept lecţia capitalismului autohton: reuşita e o chestie de şansă, aproape mistică sau de aparteneţă la o grupare de crimă organizată. Stăteam rău. Demonstraţia procurorului-şef Marin Rogoveanu, care nu va accepta capitularea, pare exhaustivă: decortifică arhitectura mobilă şi complicată a două clanuri de crimă organizată, din urbea noastră, care navigau cu instinct de iederă, şi duce lucrurile, într-un fel la capăt, dintr-o obligaţie de conştiinţă, morală, profesională. Face lumină. După o muncă epuizantă şi de ce nu riscantă. Se putea spăla pe mâini, cum au făcut-o şi alţii, dar nu a găsit de cuvinţă un asemenea gest intolerabil moralmente. Vorbe mari. Procurorul Marin Rogoveanu a trudit cu obstinaţie în investigaţiile sale minuţioase. Este o certitudine Nu i-au scăpat din vedere multe detalii. Toate cu rostul lor. Prin rechizitoriul din 8 octombrie a.c., însuşit de procurorul-general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Tena Tulitu, au fost trimişi în judecată –cercetaţi în stare de libertate- nu mai puţin de 15 inculpaţi: Zavera Gigi Vadik zis „Gigioc”, Cimpoeru Ioneluş, Barbu Florinel zis „Skială”, Flutur Sorin Stelian zis „Bobo”, Tudor Cătălin Viorel zis „Fluture”, Coandă Marian Irinel zis „Charlie”, Vlădescu Marian Cristian zis „Ventura”, Băloiu Alexandru Grigore zis „Gore”, Mitre Cantemir Ştefan zis „Fane Vitamină”, Roşianu Gigel, Ion Ilie zis „Ilie Puşcărie”, Trandafir Fănel zis „Cimino”, Gârniţă Marian Gabriel, Ilinca Mocofan Savu Ovidiu, Braieşter Sorin Mircea. Infracţiuni comune reţinute: constituirea unui grup infracţional organizat, urmată de săvârşirea infracţiunilor ce au constituit scopul înfiinţării grupului, tulburarea ordinii şi liniştii publice, loviri şi alte violenţe, complicităţi la tentative de omor, portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase. O serie de alte cauze ale făptaşilor au fost clasate. Disjungeri şi declinarea cauzei în favoarea DNA –serviciul teritorial Craiova- faţă de doi foşti ai IPJ Dolj, dar şi în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie faţă de judecătorul Glugă Adrian, şi alţi foşti magistraţi judecători, persoane indicate de martori cu identitate protejată. Dosarul cauzei a fost înaintat Tribunalului Olt, competent să judece cauza, pe fond, potrivit încheierii nr. 74 din 28 august a.c. a Curţii de Apel Craiova.
Istoricul procesual al unui rechizitoriu
Prin rechizitoriul nr. 805/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, din data de 4 august 2017 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor menţionaţi în conţinutul actului procedural. Prin încheierea nr. 30 din 10 mai 2019 a Curţii de Apel Craiova –secţia penală şi de cauze cu minori-, completul de cameră preliminară a admis contestaţiile formulate de inculpaţii Zavera Gigi Vadik, Cimpoeru Ioneluş, Barbu Florinel, Coandă Marian Irinel, Roşianu Gigel, Ion Ilie, Trandafir Fănel, desfiinţând încheierea din data de 24 septembrie 2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Dolj şi a restituit cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, în privinţa refacerii actului de sesizare al instanţei privind inculpaţii enumeraţi. Completul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova a avut în vedere refuzul desecretizării de către emitent, respectiv SRI, a informaţiilor transmise Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj. Trecem peste argumentele judiciare de o parte şi de alta, care oricum au tergiversat cauza propriu-zisă. Prin încheierea pronunţată la data de 20 septembrie 2019, în dosarul nr. 4421/63/2019, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Dolj a dispus, din nou, restituirea dosarului la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, în vederea refacerii actului de sesizare. Oarecum interesant! Prin încheierea din 15 aprilie 2021, Curtea de Apel Craiova a respins contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj. Pentru ca prin ordonanţa din data da 20 aprilie 2021, procurorul-general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, ca urmare a propunerii procurorului de caz a dispus reluarea urmăririi penale în dosarul respectiv, în vederea refacerii actului de sesizare în limitele stabilite de judecătorul de cameră preliminară, după a doua restituire, dispunând efectuarea unor acte de urmărire penală menţionate în conţinutul actului procedural precizat. Astfel, ulterior reluării urmăririi penale s-au constatat împrejurări noi, în sensul că pentru faptele comise anterior datei de 4-5 noiembrie 2016, dată la care s-a pus capăt activităţii infracţionale a grupărilor „Frăţia” şi „Mândria”, nu mai poate fi dispusă începerea urmăririi penale, extinderea acesteia sau acţiuni penale întrucât ar contraveni Codului de procedură penală şi Protocolului nr. 7 la Convenţia Europeană. În acest sens s-a dispus schimbarea încadrării juridice faţă de Zavera Gigi Vadik, Cimpoeru Ioneluş, Barbu Florinel, Sorin Stelian, Tudor Cătălin Viorel, Vlădescu Cristian Marian, Băloiu Alexandru Grigore, Mitre Cantemir Ştefan, Roşianu Gigel, Ion Ilie, Trandafir Fănel, aducându-li-se la cunoştinţă acestora că faptele comise anterior datei de 4-5 noiembrie 2016 nu mai fac parte din acuzaţia penală, respectiv nu mai sunt în concurs cu infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat aşa cum este prevăzut de Codul penal. După a doua restituire, atât prima neregularitate cât şi următoarea au fost remediate.
Cămătăria – izvorul prosperităţii!
Grupul infracţional autointitulat „Frăţia” s-a constituit la 12 aprilie 1997 de către făptuitorul Mihai Pârvu şi inculpaţii Zavera Gigi Vadik, Roşianu Gigel, Ion Ilie, Trandafir Fănel, ulterior aderând, la date diferite care coincid cu producerea primelor conflicte, la care participă în tentativa de a controla aşa-zisa lume interlopă, şi inculpaţii Cimpoeru Ioneluş, Barbu Florine, Flutur Sorin Stelian, Tudor Cătălin Viorel, Vlădescu Cristian Marian, Băloiu Alexandru Grigore, Mitre Cantemir Ştefan, Coandă Marian Irinel. Restul trupei a venit pe magnetism de ocazie. Polii aspiraţionali au atras pilitura, ghiolbanii cu braţe nemuncite, dar vânjoase, specializaţi în ruperea de oase, fiindcă erau de o brutalitate infernală, spun cei care i-au cunoscut. Ţinte: rromii care veneau cu bani din Vest şi arabii care controlau schimbul valutar. În aceste circumstanţe a fost declanşată una din activităţile ilicite de proporţii ale grupului „Frăţia”, respectiv cămătăria, potrivit declaraţiilor unor martori cu identitate protejată. Probele sunt indubitabile. Desfăşurând activităţi de împrumuturi băneşti, contra unor dobânzi, cu obligaţia de restituire a acestora, inculpaţii Ion Ilie, Trandafir Fănel, Gigel Roşianu au desfăşurat în realitate activităţi bancare fără a fi autorizaţi în acest sens. De la data de 25 noiembrie 2011, practicarea cămătăriei atrăgea deja răspunderea penală. „Eşalonul de execuţie” era reprezentat de Cantemir Ştefan Mitre alias „Fane Vitamină”, Flutur Sorin Stelian zis „Bobo”, Alexandru Grigore Băloiu alias „Gore”, Mihai Holinger alias „Mişu Ciugulin”, Florinel Barbu alias „Skială”, Cătălin Viorel Tudor alias „Fluture”, Marian Irinel Coandă alias „Charlie”, Bogdan Hristea alias „Bogdă”, Ioneluş Cimpoeru alias „Ion Namacu / Ion Luptătorul”, Alexandru Cosmin Pârvu alias „Coco”, Ion Pavel Surdu, Nicuşor Daniel Ionescu alias „Bilă”, Sabin Călina, Silviu Costinel Bănică, Daniel Ionuţ Vintilă alias „Vrăjeală”, Cosmin Gigi Stamin, Sorin Cristea Mareş alias „Mareş Chioru”, Daniel Gagiu (fost Bălăşoiu), Emanuel Bănică alias „Ema”, Mihai Alin Badea, Niculin Sebastian Iordache care puneau în executare hotărârile luate de nucleul de decizie. Potrivit martorilor cu identitate protejată ultimul conflict s-ar fi produs la data de 4-5 noiembrie 2016. Deciziile erau luate de forul superior, adică de „lideri”, iar partea de „exercitare a violenţelor şi a acţiunilor premergătoare”, ciomăgeala, revenea eşalonului de execuţie. Cămătărie, proxenetism, trafic de carduri bancare, toate erau executate de eşalonul de execuţie. Deciziile se luau în şedinţe prelungite, care aveau loc „fie la Piaţa Mare la Cimino în birou” fie la „El Capo Tour, acolo la Ilie Puşcărie”. Urmare a activităţii de cămătărie, în 2004 inculpatul Ion Ilie figura cu 48 de imobile în proprietate, incultapul Trandafir Fănel cu 38 de imobile şi 2 terenuri intravilane în Craiova, Jahani Farid cu 10 imobile din care 2 terenuri în intravilan situate în Craiova şi Pieleşti, Trandafirescu (Roşianu) cu 9 imobile. De asemenea inculpatul Ion Ilie era în 2004 în evidenţele specifice cu acte de autentificare a unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate la 8 notari publici. Trandafir Fănel figura cu 52 de cotracte de vânzare-cumpărare. În realitate, actele de vânzare-cumpărare reprezentau împrumuturi acordate de inculpaţi persoanelor fizice ce figurau în calitatea de vânzători în contractele menţionate. Gama infracţională a grupării s-a extins de la o etapă la alta, pe modelul mafiei italiene. Replică la „Frăţia”, în 1999, s-a constituit grupul „Mândria” la început în jurul SC Federal Guard Group, având ca obiect, activităţi de pază, condus de Tudor Jan, fost poliţist, cuprinzându-i între liderii săi pe Constantinescu Enriko Cezar, Ciovică Marian Cătălin, Gâfu Daniel, Crăciun Petrişor, Marica Daniel, Marcu Sorinel Cristian, Sprînceană Samir, Arpezeanu Iancu Alexandru zis „Canibalul”, Împuşcătoiu Lucian Roland, Vişan Gigi Virgil, Tinca Marian Cătălin. Şi gruparea “Mândria” avea propria echipă de execuţie. Un an mai târziu inculpatul Zavera Gigi Vadik, din organizaţia „Frăţia”, a hotărât înfiinţarea societăţii Total Security SRL –obiect de activitate paza-, având ca administrator unic pe Victor Baroană, ofiţer de poliţie în cadrul IPJ Dolj până în acel an. Şi de la marginea aceasta a lucrurilor începe o altă etapă, cea a confruntărilor directe. Multe dintre ele sângeroase. O nebunie întreagă. Un infern.
