Nu numai la conferinţa de presă cu preşedinta Comisiei Europene Ursula von de Leyen, la Kiev, săptămâna trecută, a vorbit Zelenski despre un „plan de victorie”, ci şi în alte rânduri, şi acum în SUA, în marja Adunării Generale a ONU. Preşedintele ucrainian se află sub o imensă presiune, şi asta se resimte. El doreşte să organizeze un al doilea summit internaţional pentru pace, în noiembrie. După mai bine de 2 ani şi jumătate de război de uzură, teama de a pierde treptat sprijinul occidental se răspândeşte în Ucraina. Situaţia financiară incertă în Europa, ascensiunea partidelor populiste şi o posibilă victorie în alegeri a lui Donald Trump împing Kievul să acţioneze susţinut. Partenerii, fie ei europeni sau de peste ocean au obosit. În SUA este doar o chestiune de timp până când, nu este exclus, ca sprijinul să se atenueze. Cu Donald Trump mai repede. Invitat la postul de televiziune ABC News, Zelenski a declarat că „planul de victorie” pe care îl prezintă preşedintelui Joe Biden prevede întărirea armatei ucrainiene de către aliaţi. El a reiterat că războiul cu Rusia s-ar putea termina mai repede decât cred unii. Planul nu se referă la negocieri cu Rusia, ci mai degrabă „este o punte către o ieşire diplomatică, pentru a opri războiul”. Ucraina îl poate împinge pe preşedintele rus, Vladimir Putin, să pună capăt conflictului, doar dacă Kievul vine dintr-o poziţie puternică. De mai multă vreme Zelenski cere ţărilor occidentale reducerea restricţiilor privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acţiune, care pot fi folosite, pentru a lovi adânc în Rusia şi este de aşteptat să obţină acest drept în timpul vizitei în SUA. Duminică, Joe Biden a spus că nu s-a decis în privinţa „undei verzi” pentru Ucraina. Zelenski a vorbit deja la Adunarea Generală a ONU. După ce preşedintele american Joe Biden a declarat, ieri, că războiul preşedintelui rus a eşuat şi că lumea trebuie să aleagă, dacă susţine Ucraina sau se distanţează. „El (Putin) şi-a propus să distrugă Ucraina, dar Ucraina este încă liberă. A vrut să slăbească NATO, dar NATO este mai mare, mai puternică, mai unită ca oricând, cu doi noi membri, Finlanda şi Suedia”. Sunt multe viraje, de ultim moment, pe scena politică internaţională. Preşedintele Cehiei, Petr Pavel, a declarat pentru New York Times că Ucraina va trebui să fie realistă cu privire la perspectivele sale de recuperare a teritoriilor din estul ţării, pe care Rusia le-a câştigat în ultimele 31 de luni de război. În opinia sa, rezultatul cel mai probabil al războiului va fi următorul: o parte a teritoriului ucrainian rămâne sub ocupaţie rusă, pentru un număr de ani. Trupele ruse au făcut progrese serioase în est şi se apropie de Vuhledar, un oraş din sudul liniei frontului Donbas. Expertul militar ucrainian, colonelul în retragere Kosttyantyn Mashovets, i-a avertizat pe colegii săi ucrainieni că trebuie să fie pregătiţi psihologic pentru pierderea Selydove, Toretsk şi Vuhledar. „Mi-ar plăcea să greşesc”, ar fi scris pe Facebook. Situaţia rămâne critică pentru Pokrovsk, nod logistic cheie ameninţat să fie încorporat. Forţele ucrainiene din zonă confirmă că luptele din sectoarele lor s-au intensificat în ultima vreme. Trupele ruse atacă poziţiile ucrainiene cu grupuri mici, care adesea nu sunt însoţite de vehicule blindate. În fine, miliardarul american David Sachs pe X a scris că implementarea planului liderului de la Kiev, de a soluţiona conflictul din Ucraina, duce la declanşarea celui de al treilea război mondial. Planul aşa-zis „de victorie” prevede aderarea imediată a Kievului la NATO şi lovituri cu rachete cu rază lungă de acţiune. Zelenski, în schimb, a spus că fiecare punct al formulei de pace se bazează pe principiile, scopurile şi normele Chartei ONU, pe drepturile pe care le acordă statelor şi rezoluţiile Adunării Generale susţinute de majoritatea liderilor. Numai că, într-un interviu pe postul de televiziune Sky News Arabia, Serghei Lavrov spunea că „acum când se vorbeşte de necesitatea rezolvării conflictului pe baza Chartei ONU mereu se adaugă respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. În Charta ONU, pe lângă integritatea teritorială şi înainte ca ea să fie menţionată, este prevăzută cerinţa de a respecta dreptul naţiunilor la autodeterminare(…). Or în Ucraina limba rusă este interzisă prin lege, în toate sferele de activitate, iar o lege recentă interzice Biserica ortodoxă ucrainiană”. Zelenski nu mai are timp. Aşteaptă alegerile prezidenţiale din SUA, programate la 5 noiembrie. Mai ştie că va trebui să negocieze cu Donald Trump, dacă acesta va câştiga şi intenţiona să-l întâlnească în aceste zile. Până acum a evitat subiectul armistiţiului. Cu planul său de victorie caută o cale de ieşire. Vizita la Washington înseamnă că vrea să obţină mai mult decât poate Occidentul să-i dea. Unele abordări ale sale par mai degrabă absurde. Măsura în care Biden se simte în continuare îndatorat faţă de Ucraina şi cine va câştiga alegerile din SUA sunt cheia unei victorii ucrainiene, pusă la îndoială de nu puţini. Călătorind spre Atlanta, candidatul republican Donald Trump a spus, ieri, că SUA sunt blocate în războiul din Ucraina şi ar putea ieşi de acolo, doar dacă el câştigă alegerile. A reiterat afirmaţia, deseori dezaprobată, conform căreia SUA au dat Ucrainei aproape 300 miliarde de dolari, în timp ce Europa a dat mult mai puţin. În Consiliul de Securitate al ONU Zelenski a cerut forţarea Rusiei să încheie pace cu Kievul, denunţân Iranul şi Coreea de Nord ca fiind „complici”.
