Liderul unui partid de opoziţie îi cere lui Hollande să precizeze poziţia Franţei faţă de aderarea României la Schengen

0
384
Jean-François Copé

Preşedintele UMP (dreapta, opoziţie), Jean-François Copé, i-a cerut ieri preşedintelui francez, François Hollande, să nu mai menţină „ambiguitatea” asupra aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, căreia i se opune atât timp cât nu va fi soluţionat dosarul romilor, relatează L’Express. fr. „Cer foarte solemn ca preşedintele Republicii să spună foarte solemn care este poziţia Franţei cu privire la intrarea Bulgariei şi României în Spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014”, a spus deputatul-primar de la Meaux pentru postul France Info. Copé s-a declarat, sâmbătă, ostil acestei aderări, „atât timp cât problema circulaţiei şi instalării romilor nu va fi reglată”. În contextul în care premierul Jean-Marc Ayrault apără o aderare în „două etape”, prima putând fi o deschidere a frontierelor aeriene, liderul UMP a acuzat că, „în realitate, Guvernul este mai degrabă ambiguu asupra acestui subiect”. „Problema este că există o mare etapă la 1 ianuarie 2014”, a continuat el. Ea „ar viza, dacă toată lumea ar închide ochii, ca Bulgaria şi România să beneficieze de aceleaşi posibilităţi ca toate celelalte ţări din spaţiul Schengen”, a spus Copé. Convenţia Schengen, care deschide frontierele statelor semnatare, a fost ratificată de 26 de state, în principal membre ale Uniunii Europene (UE), dar şi de către Elveţia, Islanda şi Norvegia. „Trebuie să se evite să existe o unanimitate, pentru ca ei să nu intre” în Schengen, a cerut liderul opoziţiei franceze. „Eu cred că Germania a adoptat deja, la fel ca Olanda, poziţia de a se opune. Mi-ar plăcea ca francezii să facă la fel”, şi-a exprimat dorinţa fostul ministru. „În prezent, Schengen este pentru mine exemplul tipului de politică europeană care nu funcţionează”, a adăugat el. „Subiectul Schengen trebuie să fie pus pe masă”, a insistat Copé, anunţând că acesta va fi o temă în cadrul alegerilor europene din 2014. „Îmi place aşa de mult Europa, că vreau alta”, capabilă să îşi „protejeze pieţele” şi să „aibă o politică” de „stăpânire a fluxurilor migratorii interne mult mai controlată”, a adăugat el.