Afirmaţiile Kievului potrivit cărora camioane ale convoiului „umanitar” rus ar fi revenit în Rusia cu echipamente militare din Ucraina, după ce au descărcat ajutorul destinat populaţiei din Lugansk, provoacă „nedumerire”, a apreciat sâmbătă seara Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă, citat de agenţia Itar-Tass. „Aceste afirmaţii provoacă cel puţin nedumerire, deoarece toate vehiculele au fost verificate de poliţişti de frontieră ucraineni şi ruşi”, a declarat reprezentantul oficial al ministerului, Aleksandr Drobîşevski. „Mai mult de atât, jurnalişti locali şi internaţionali au putut vedea că toate camioanele au revenit goale”, a adăugat el. Anterior, ministrul adjunct al Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă, Eduard Cijikov, precizase reporterilor că „astăzi, toate maşinile s-au întors pe teritoriul rus, ele au fost inspectate de serviciile de frontieră şi vamale din Rusia şi Ucraina. Nici una dintre părţi nu are nici o reclamaţie”. „Ambele părţi au confirmat că aceste camioane s-au întors goale”, a notat Cijikov, citat de RIA Novosti. Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Andrei Lîsenko, a afirmat, sâmbătă dimineaţa, că mai multe camioane din convoiul rus au preluat echipamente militare de la uzine de armament din regiunea separatistă Lugansk. „Echipamente militare au fost încărcate în camioane ruse la uzina Topaz, unde sunt produse instalaţii radar marca Kolciuga. De asemenea, a fost transportată muniţie de la o fabrică de armament din Lugansk”, a menţionat Lîsenko.
Toate camioanele convoiului rus trimis în Ucraina au revenit sâmbătă pe teritoriul Rusiei, a anunţat Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). „Întregul convoi de camioane a revenit în Rusia sâmbătă”, a declarat, potrivit AFP, Paul Picard, şeful Misiunii OSCE de la frontiera ucraineano-rusă. Ministerul rus de Externe a confirmat, la rândul său, că cele 220 de camioane ale convoiului „umanitar” au revenit pe teritoriul Rusiei şi a anunţat că se intenţionează continuarea cooperării cu reprezentanţii Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, „în încercarea de a oferi asistenţă umanitară locuitorilor din sud-estul Ucrainei”.
Consiliul de Securitate al ONU a avut, vineri, consultări de urgenţă asupra ultimelor evoluţii din estul Ucrainei, dar nu a reuşit să ajungă la un acord asupra nici unei acţiuni concrete sau asupra unei declaraţii către presă, relatează Xinhua. Lituania a solicitat reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate, după ce un convoi umanitar rus a intrat în Ucraina, vineri, fără permisiunea Kievului. „În discuţiile care au urmat nu a existat o unanimitate de vederi, după cum poate vă aşteptaţi”, a mărturisit presei ambasadorul britanic Mark Lyall Grant, care deţine în această lună preşedinţia Consiliului de Securitate, după reuniunea cu uşile închise care a durat două ore şi un sfert.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a pledat sâmbătă, în cursul vizitei făcute la Kiev, pentru instituirea unui armistiţiu bilateral în regiunile separatiste din estul Ucrainei. „Pentru a obţine succesul, trebuie să fie două părţi. Nu se poate ajunge la pace în mod unilateral. Sper că discuţiile cu Rusia vor fi încununate de succes. Planul există, trebuie să fie urmat de acţiuni”, a spus Merkel, fără să excludă posibilitatea adoptării unor noi sancţiuni internaţionale împotriva Rusiei după trimiterea unui convoi umanitar în estul Ucrainei. De asemenea, aceasta a propus un acord între Kiev şi Moscova pentru instituirea unei misiuni a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa de monitorizare a frontierei ruso-ucrainene, care are lungimea de circa 2.000 de kilometri. În plus, Merkel a anunţat că susţine organizarea unei întrevederi bilaterale între Petro Poroşenko şi Vladimir Putin, cu ocazia summitului regional de la Minsk, de astăzi şi mâine. Angela Merkel şi preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, au anunţat, la Kiev, crearea, în curând, a unui fond special de 500 de milioane de euro pentru reconstruirea infrastructurii în regiunea Donbas, afectată de conflictul între armata ucraineană şi insurgenţii proruşi. „Ne amintim cu toţii de Planul Marshall destinat Europei postbelice. Pot spune astăzi că acesta este Planul Merkel, destinat reconstruirii infrastructurii în Donbas”, a spus Poroşenko.
