Ungaria estimează că va finaliza ridicarea unui gard de patru metri înălţime de-a lungul frontierei sale cu Serbia până în noiembrie a.c., pentru a stăvili afluxul de zeci de mii de imigranţi ilegali, a indicat un parlamentar din cadrul partidului de guvernământ Fidesz. Ungaria face parte din Zona Schengen, devenind atractivă pentru imigranţii care vin prin Balcani. De la începutul acestui an, peste 80.000 de imigranţi au venit în Ungaria, comparativ cu totalul de 43.000 în 2014. Mulţi dintre imigranţi provin din ţări sărace sau care se confruntă cu conflicte, precum Siria, Afganistan şi Irak. Numărul străinilor care încearcă să ajungă în Europa occidentală prin Ungaria ar putea ajunge la 200.000-300.000 în acest an, a declarat Antal Rogan, liderul grupului parlamentar al Fidesz, într-un interviu publicat de cotidianul ”Magyar Hirlap”. “Prin urmare, este justificată în mod special finalizarea gardului de-a lungul frontierei ungaro-sârbe cât mai repede posibil, până în noiembrie”, a afirmat Rogan. Reuters notează că problema a devenit foarte politizată, în condiţiile în care guvernul lui Viktor Orban duce o campanie publicitară spunând că imigranţii trebuie să respecte legislaţia Ungariei şi alimentând temerile că străinii le-ar putea lua ungurilor locurile de muncă. “S-ar putea să existe dezbateri despre aceasta, dar personal eu nu cunosc o soluţie mai bună”, a spus Rogan. Construcţia gardului, cu o lungime de 175 km, care a întâmpinat proteste din partea Serbiei şi a agenţiei ONU pentru refugiaţi, a demarat la începutul acestei luni. Rogan a adus în discuţie alte cazuri, cum ar fi gardul de-a lungul graniţei SUA cu Mexic, precum şi măsuri ale unor ţări europene, precum Bulgaria, care a ridicat bariere pe cont propriu. Reuters precizează că centrele de primire pentru imigranţi în Ungaria şi Austria sunt suprapopulate. Luna trecută, poliţia ungară a recurs la gaze lacrimogene pentru a calma sute de imigranţi într-o tabără din Debrecen (est) în rândul cărora izbucniseră confruntări. Parlamentul Ungariei a adoptat, în pofida criticilor ONU, o legislaţie privind diminuarea timpului de screening pentru cererile de azil şi respingerea solicitărilor venite din partea imigranţilor care au trecut prin terţe ţări, considerate sigure, unde n-au cerut azil.
