Rebeliunea lui Wagner: O lovitură de stat eşuată

0
679

Vineri tensiunile între Evgheni Prigojine, şeful grupului paramilitar Wagner, şi Kremlin, au atins paroxismul. După ce şeful „muzicienilor” a acuzat armata rusă de a fi tras asupra combatanţilor săi, cu rachete, ceea ce ministerul rus al Apărării a negat. Oamenii lui Prigojine au ocupat oraşul Rostov pe Don şi au preluat controlul site-urilor militare. Ieri dimineaţă, pe Telegram, Prigojine a cerut o întâlnire cu ministrul Apărării, Serghei Şoigu şi şeful Statului Major al armatei ruse Valeri Gherasimov, ameninţând că se îndreaptă spre Moscova. În jurul orei 9.00, într-un mesaj adresat populaţiei, pe principalele posturi de televiziune, Vladimir Putin a calificat acţiunile grupului paramilitar privat Wagner, de organizarea unei rebeliuni armată, un pumnal înfipt în spate, şi a amintit de evenimentele din primul război mondial. Împotriva şefului Wagner a fost deschis un dosar penal pentru organizarea unei insurecţii armată. Măsurile de securitate au fost ranforsate în întreaga Rusie, regiunile Moscova şi Voronej intrând sub regimul de „operaţiuni antiteroriste”, activându-se planul „Fortăreaţa”, care a impus restrângerea deplasărilor şi multiple alte restricţii. Toate evenimentele publice au fost anulate. Vladimir Putin a recunoscut că situaţia este dificilă, dar au fost luate măsuri pentru stabilizarea situaţiei. Autostrăzile care făceau legătura cu Moscova au fost închise circulaţiei. Ministrul Apărării a lansat un apel oamenilor lui Wagner să pună capăt participării la acţiuni criminale. Preşedintele cecen Ramzan Kadirov a anunţat trimiterea de oameni în zonele de tensiune. Se mai spune că militarii Wagner au eliberat masiv prizonieri de război din Rostov şi li s-a cerut să se alăture. Potrivit Washington Post şi New York Times serviciile de informaţii americane preveniseră Casa Albă de iminenţa unei revolte a lui Wagner, într-o zi nedefinită. La rândul său Kremlinul ar fi pus în gardă ţările occidentale contra tentativelor de a profita de situaţia internă pentru atingerea de obiective rusofobe. În cele din urmă Evgheni Prigojine, care dispune de circa 25.000 de oameni, a acceptat propunerea preşedintelui Belarus, Alexandre Lukaşenko, de a opri înaintarea spre Moscova şi de a desescalada tensiunile. Pentru consilierul preşedinţiei ucrainiene Mykaylo Podoliak, Prigojine l-a umilit pe Putin şi a demonstrat că nu are monopolul asupra puterii. Criza din Rusia este urmărită de cancelariile occidentale şi preşedintele american Joe Biden s-a întreţinut cu şefii de guvern britanic şi german, Olaf Scholz şi Rishi Sunak, dar şi cu omologul francez Emmanuel Macron, evocând un impact posibil al rebeliunii asupra războiului. Evgheni Prigojine a declarat sâmbătă că a intrat în Rusia cu trupele sale cu scopul de a răsturna conducerea militară. El a denunţat haosul care domneşte în războiul din Ucraina, din vina ministrului Apărării, Serghei Şoigu, şi a şefului Statului Major, Valeri Gherasimov, acuzaţi că mint în legătură cu situaţia reală de pe front şi se fac vinovaţi de moartea a peste 100.000 de soldaţi ruşi.