Importanţa majoră a summitului de la Bruxelles

Faţă în faţă cu presa, în conferinţa care a succedat mini-summitul de vineri, de la Roma, liderii Germaniei, Franţei, Spaniei şi Italiei nu şi-au putut masca deplin dezacordul pe o problemă vitală pentru viitorul zonei euro: federalismul este înainte sau după solidaritatea financiară. Pentru Berlin, federalismul este încoronarea uniunii politice, în timp ce pentru partenerii săi federalismul va fi consecinţa transferurilor financiare. Mario Monti chiar a avertizat că „frustrarea populară se va amplifica” dacă nici un plan credibil de ieşire din criză nu este conceput. El a vorbit şi de riscurile „unor atacuri speculative din ce în ce mai puternice asupra unor ţări”. Mai puţin de o săptămână a mai rămas până la Consiliul European de la Bruxelles, din 28-29 iunie a.c., timp în care se caută un compromis. Fiecare dintre liderii europeni enunţaţi recunoaşte că „ceea ce s-a făcut până în prezent este insuficient”, pentru a-l cita pe preşedintele Consiliului de miniştri italian. Agravarea continuă a crizei este evidentă. „Pentru ieşirea, în bune condiţii, din această criză a zonei euro şi a economiei europene, integrarea mai mare este necesară, în scopul coordonării politicilor economice între ţările membre”. Un diagnostic pus şi de cancelarul Angela Merkel: „Nu ne trebuie mai puţină, ci mai multă Europa. Esenţial este un semnal că ne îndreptăm spre o uniune politică”, pentru liniştirea pieţelor că euro este ireversibil. Dezacordurile sunt, însă, profunde între cele două maluri ale Rhinului – Roma şi Madrid. Francois Hollande nu poate admite „un transfer de solidaritate” în absenţa unei „solidarităţi financiare”. În „pactul de creştere economică” transmis joi partenerilor săi, el a propus o foaie de parcurs pe zece ani, pentru a permite consolidarea uniunii monetare şi mutualizarea datoriilor suverane. Fără să mai aştepte, el a propus ca zona euro să creeze o uniune bancară, pentru lansarea, sub formă de euroobligaţii sau de fonduri de salvare a băncilor, – împrumuturi pe termen scurt – şi mutualizarea datoriilor suverane, care depăşesc 60% din PIB. „Am găsit o viziune comună a uniunii economice şi monetare, cu o foaie de parcurs. La fiecare etapă se vor introduce noi instrumente”, a spus Francois Hollande. O viziune optimistă, fiindcă Berlinul nu pune problema aşteptării a zece ani pentru mutualizarea viziunii economice şi bugetare şi democratizarea UE. În privinţa adoptării taxei pe tranzacţiile financiare, ca şi a creşterii economice, acordul este deplin. Hollande e mulţumit în privinţa mobilizării a 1% din PIB-ul european, ceea ce înseamnă 120-130 miliarde euro, în favoarea creşterii economice. Cum, vineri după-amiază, Angela Merkel ceruse şefului guvernului italian devansarea întâlnirii, pentru a putea ajunge la Gdansk, în nordul Poloniei, şi a asista la triumful oamenilor lui Joachim Low asupra Greciei, ea se va întâlni miercuri seara, la Paris, cu Francois Hollande, pentru o ultimă consultare înaintea summitului de la Bruxelles, considerat drept decisiv sau crucial. Presiunea nu mai vine acum doar din partea pieţelor, ci şi a G20 şi a FMI, subliniază „Financial Times”. Că noul premier grec, Antonis Samaras, va încerca să obţină o revizuire a planului de austeritate negociat, adică „cel puţin doi ani” suplimentari pentru asanarea conturilor publice, nici nu mai are importanţă, fiindcă marile probleme ale Europei au devenit de-a dreptul vitale.