UE a transmis un mesaj clar Greciei că vrea să rămână în zona euro

0
346
Herman Van Rompuy

Uniunea Europeană vrea ca Grecia să rămână în zona euro şi să-şi respecte angajamentele în urma alegerilor din iunie, potrivit unei declaraţii publicate la finalul Consiliului European informal de la Bruxelles. „Vrem ca Grecia să rămână în zona euro şi să-şi respecte angajamentele”, a declarat preşedintele UE, Herman Van Rompuy, citind din textul comun aprobat de cele 27 de ţări UE în noaptea de miercuri spre joi. Acesta a amintit „eforturile importante făcute de cetăţenii greci” şi „solidaritatea considerabilă” a zonei euro, care a „acordat, alături de FMI, aproape 150 de miliarde de euro pentru a susţine Grecia începând din 2010”. Cancelarul german, Angela Merkel, a făcut din respectarea angajamentelor, în special reducerea deficitelor şi reformele structurale, o condiţie prealabilă pentru menţinerea Atenei în zona euro. „Am propus să facem totul pentru a utiliza posibilităţile de fonduri structurale pentru a ajuta Grecia, deci un mesaj pozitiv”, a afirmat cancelarul german. Francois Hollande a „pledat” pentru ca aceste fonduri structurale „să poată fi mobilizate rapid, pentru ca creşterea economică în Grecia să poată fi încurajată într-un termen foarte scurt”. Liderii europeni nu au „avut nici o discuţie” despre un plan de ieşire a Greciei din zona euro în cadrul summitului de la Bruxelles, a subliniat premierul grec, Panagiotis Pikrammenos, după ce zvonuri în acest sens începuseră să circule. În cursul unei întâlniri bilaterale cu Merkel, cancelarul german s-a arătat „surprinsă şi enervată că această problemă a fost ridicată”, a declarat el. Cu câteva ore înainte, şi ministrul grec de Finanţe negase „categoric” zvonurile privind un plan de ieşire a Greciei din zona euro.

Dacă în privinţa rămânerii Greciei în zona euro Angela Merkel şi Francois Hollande au fost pe aceeaşi lungime de undă, când s-a pus problema eurobondurilor – obligaţiuni comune ale statelor europene emise în schimbul datoriilor, din care ar urma să fie alimentate bugetele naţionale – unitatea a dispărut. Cancelarul german a rămas neclintit în refuzul emiterii acestor eurobonduri, argumentând ca ele nu ajută cu nimic creşterii economice. Apărătorul cel mai înfocat al acestor titluri, preşedintele francez, a reuşit, însă, să impună tema eurobondurilor pe agenda viitoarelor întâlniri ale UE. De partea Germaniei stau Olanda, Finlanda şi Suedia, în vreme ce pentru eurobonduri sunt OECD, FMI şi celelalte ţări europene. Problema fracturii franco-germane este tratată şi într-un editorial al publicaţiei „Bild”, extrem de acid la adresa preşedintelui francez. „Conduita lui pare o continuare a campaniei sale electorale. Se pune de-a curmezişul drumului sperând că va fi lider. Drumul pe care merge îl duce direct în zid”, scrie ziarul german. Merkozy exista şi funcţiona. Merkollande nu există însă, conchide editorialistul.