Conform calculelor realizate de autorităţile sanitare, în judeţul Dolj numai în şapte localităţi medicii de familie mai au dreptul în momentul de faţă să înfiinţeze cabinete. Deocamdată însă rămâne ca autorităţile locale şi doctorii să se pună de acord pentru a ridica astfel de spaţii sanitare.
Medicii de familie din judeţul Dolj care îşi propun să înfiinţeze un cabinet medical au de ales între şapte localităţi unde pot activa. Este vorba de municipiul Băileşti plus şase comune: Argetoaia, Catane, Cetate, Moţăţei, Sadova şi Valea Stanciului. Înainte de toate trebuie însă ca şi autorităţile să-şi dea acordul şi, eventual, să pună la dispoziţie un spaţiu. Bineînţeles, rămâne posibilă şi varianta ca medicul de familie să se descurce de unul singur şi să asigure atât spaţiul, cât şi dotarea medicală a cabinetului. Mai întâi însă trebuie să se adreseze Colegiului Medicilor pentru a obţine aviz de înfiinţare, apoi este necesar să îşi înscrie cabinetul în Registrul Unic al Cabinetelor Medicale. Abia în ultima etapă se adresează Comisiei Paritare de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CAS) pentru a intra în contract cu CAS Dolj.
„Sunt şapte localităţi în care se pot înfiinţa cabinete de medicina familiei. La începutul anului erau nouă. Între timp, la Orodel şi la Filiaşi s-au înfiinţat cabinete. La Filiaşi medicul îşi desfăşoară activitatea în spaţiul propriu. La Orodel s-a pus la dispoziţie spaţiul. În celelalte localităţi dacă medicul de familie are spaţiu şi dotare medicală poate să înfiinţeze astfel de unităţi”, a declarat dr. Ştefan Popescu, purtător de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj.
418 cabinete funcţionează în Dolj
Pentru a avea drept de funcţionare un astfel de spaţiu medical trebuie să îndeplinească o serie de norme. Iar condiţiile minim-acceptate sunt aceleaşi peste tot, indiferent că este vorba de un cabinet medical care funcţionează în mediul rural sau de unul care îşi desfăşoară activitatea în oraş. Prima regulă ce trebuie respectată este aceea a existenţei unui spaţiu care să fie autorizat din punct de vedere sanitar. Apoi, cabinetul trebuie să dispună de o dotare medicală minimală. Nu în ultimul rând, medicul de familie trebuie să fie membru al Colegiului Medicilor. Foarte importantă în toată această ecuaţie rămâne comisia paritară care funcţionează la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate. Aceasta are în componenţă doi reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, doi reprezentanţi ai Casei de Asigurări de Sănătate, un reprezentant al Colegiului Medicilor, un reprezentant al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei şi un reprezentant al Patronatului Medicilor de Familie.
În momentul de faţă, în judeţul Dolj funcţionează 418 cabinete de medicina familiei, dintre care 166 îşi desfăşoară activitatea în municipiul Craiova.
Centrele de permanenţă, o soluţie pentru 25 de localităţi
Foarte mare pare să fie interesul pentru înfiinţarea unor centre medicale de permanenţă. Direcţia de Sănătate Publică a primit nu mai puţin de 25 de solicitări în acest sens. Acestea ar urma să funcţioneze în mai multe localităţi de pe raza judeţului unde s-a convenit că astfel de unităţi ar fi necesare. Deocamdată, solicitări există de la Amărăşti, Bechet, Bârca, Bistreţ, Brabova, Bulzeşti, Carpen, Cleanov, Daneţi, Gherceşti, Galiciuica, Ghidici, Goicea, Melineşti, Moţăţei, Murgaşi, Poiana Mare, Pleniţa, Rast, Sadova, Seaca de Câmp, Mârşani, Sopot, Giubega şi Vela.
În cazul centrelor de permanenţă însă, autorităţile locale vor fi obligate să se implice în finanţare. În primul rând, acestea vor trebui să asigure personalul auxiliar, adică îngrijitoare, paznic, registrator medical, după caz, dacă pun la dispoziţie spaţiul şi paza pentru cabinetele care participă la un centru de permanenţă, indiferent de forma de organizare a acestuia. O altă obligaţie este aceea legată de dotarea minimală necesară funcţionării centrelor de permanenţă. Tot autorităţile locale trebuie să pună la dispoziţie utilităţile necesare funcţionării centrelor de permanenţă şi plata acestora.
