Preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, l-a convocat pe Enrico Letta (46 de ani), în calitate de lider al centru-stânga (PD), după demisia lui Pier Luigi Bersani, la palatul Quirinale, în vederea desemnării acestuia ca preşedinte al Consiliului de miniştri (guvern). Surse politice din peninsulă menţionează că Napolitano l-a avut în vedere şi pe experimentatul Giuliano Amato (75 de ani), deja în două rânduri preşedinte al Consiliului. Letta va trebui să prezinte o nouă echipă guvernamentală, rezultată dintr-o alianţă a forţelor de centru-stânga şi centru-dreapta, conform dorinţei preşedintelui Napolitano, care a recomandat „o alianţă între marile partide”, din moment ce nici o forţă politică nu are majoritatea, pentru a guverna singură. Enrico Letta va începe de astăzi consultările pentru formarea echipei sale guvernamentale, el beneficiind şi de susţinerea fostului preşedinte al Consiliului de miniştri, Mario Monti, dar de cea a lui Amato, şi a primarului Florenţei, Matteo Renzi. Fost lider al mişcării de tineret (1991-1995), Letta a devenit ministrul Afacerilor Externe în 1998, pe mandatul de şef al guvernului a lui Massimo d’Alema, care l-a desemnat un an mai târziu ministru al Industriilor. În 2004, a devenit deputat sub umbrela „Oliva” (centru-stânga), iar în 2006 secretar al Consiliului de miniştri, pe timpul lui Romano Prodi. Ironia sorţii – l-a înlocuit în acest post pe Gianni Letta, omul de încredere şi consilierul atotputernicului Silvio Berlusconi. În 2007 a eşuat în tentativa de a lua conducerea Partidului Democrat (PD), dar a devenit secretar adjunct în 2009. A ajuns în prima linie după demisia anunţată de secretarul general al PD, Pier Luigi Bersani, cum spuneam, care a eşuat în strângerea rândurilor propriului partid la alegerile prezidenţiale. Catolic moderat, Enrico Letta este foarte precaut în privinţa reformelor. Eroii săi sunt Lech Walesa şi Nelson Mandela. Chiar dacă l-a criticat în permanenţă pe Silvio Berlusconi când acesta se afla la putere, relaţia acestuia cu Giani Letta ar putea fi o legătură între cele două partide, PD şi Poporul Libertăţii (PdL), condamnate la apropiere după ce s-au acoperit de invective. Printre priorităţile stabilite de preşedintele Napolitano viitorului guvern figurează „dorinţa de a schimba cursul Uniunii Europene” în direcţia creşterii economice şi adoptarea unei noi legi electorale.
