Decesul misterios, la Londra, al oligarhului Boris Berezovski (67 de ani), trezeşte multe suspiciuni. „Circumstanţele morţii nu sunt cunoscute”. Aceasta este fraza cu care toată media britanică îşi începe toate comentariile şi analizele privind moartea neaşteptată a oligarhului rus Boris Berezovski, exilat sub ploaia londoneză. Refugiat în spatele geamului antiglonţ, detectoarelor de mişcare, uşilor blindate şi securizate, al camerelor de supraveghere din casa sa de 10 milioane lire sterline, în sudul Londrei, Boris Berezovski rezistase la nenumărate tentative de asasinat, inclusiv unul cu bombă, în 1994, care i-a decapitat şoferul, un fost intim al lui Boris Elţîn. Devenise duşmanul declarat al lui Vladimir Putin. Omul cu o mie de vieţi, matematician înainte de a deveni vânzător de maşini de lux (Berezovski este printre primii milionari importatori de Mercedes-uri în Rusia în anii ’90), supranumit „Rasputin”, îşi folosise afacerile drept trambulină spre putere şi pârghiile ei. A făcut avere pe ruinele unei Uniuni Sovietice, aşa că îşi propunea să facă şi politică. Şi, deşi a salutat accederea lui vladimir Putin la putere, n-a putut intra în graţiile acestuia, motiv pentru care în 2000 fuge din ţară, devenind proscris pentru Kremlin. Fusese acţionarul majoritar al primului canal de televiziune ORT, o pârghie mediatică de mare forţă, iar preluarea controlului coincisese cu asasinarea răsunătoare a unuia dintre conducătorii lui. Bănuit un timp, Berezovski a fost dezvinovăţit. Se spune că „ruptura” între Vladimir Putin şi Boris Abramovici Berezovski s-a produs după avarierea submarinului Kursk, când preşedintele în exerciţiu i-a reproşat „că înfige cuţitul pe la spate”, „plătind prostituate care pretindeau a fi mamele soldaţilor”. Luând în serios ameninţările de arestare proferate de Kremlin, Berezovski s-a exilat pe Coasta de Azur, la Garoupe, un castel situat la Cap d’Antibes. Va primi azil politic în Marea Britanie, de unde, aidoma unui mare şahist, îşi va continua partida contra lui Putin, convins că în cele din urmă va descoperi punctul vulnerabil de sub platoşa noului preşedinte. Nimeni nu a mai putut opri setea de răzbunare, nici măcar asasinarea cu Poloniu 210 a unuia dintre apropiaţii lui, Aleksandr Litvinenko, la Londra, în noiembrie 2006. „Îi poţi cere unui pictor să nu mai picteze?”, i-ar fi spus în 2007 reporterului cotidianului „Le Figaro” Laura Mandeville, autoarea cărţii „Rusia contraatacă”. De pe teritoriul britanic, Berezovski a continuat conflictul cu preşedintele Putin, finanţând partidele de opoziţie, acuzându-l de derivă dictatorială şi sângeroasă. De dată mai recentă, intrase în conflict cu patronul clubului de fotbal Chelsea Londra, Roman Abramovici, refugiat şi el în marea Britanie, presa titrând „Oligarh contra oligarh”. Referirea era la vânzarea la un preţ scăzut a acţiunilor deţinute în gigantul petrolier rus Sibneft. Înainte de a muri, sâmbătă, Boris Berezovski ar fi declarat, pentru ediţia rusă a revistei Forbes: „Viaţa mea n-are sens. Nu am vrut să fac politică. Eu nu ştiu ce trebuie să fac, am 67 de ani”. Jurnalistul Ilia Jegulev a promis că acest interviu nu va fi publicat, dar a decis să meargă, după anunţarea decesului fostei eminenţe cenuşii a Kremlinului, la Vladimir Putin. Avocatul lui Berezovski la Moscova, Aleksandre Dobrovinski, a vorbit de o sinucidere, alegaţie dezminţită de un prieten al familiei Berezovski. La scurt timp după anunţarea morţii lui Berezovski, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peşkov, a afirmat pe canalul rus Rossia 24 că oligarhul îi scrisese lui Putin „cu ceva timp în urmă, poate două luni”, pentru „a cere scuze”, „recunoscând că a comis multe greşeli şi cerând încuviinţarea să revină în Rusia”. Experţi ştiinţifici s-au deplasat, potrivit unui comunicat al poliţiei regiunii Thames Vallery, din apropierea Londrei, la proprietatea miliardarului, pentru unele investigaţii. Anchetatorii specializaţi în substanţe NRBC (nucleare, radiologice, biologice şi chimice) nu au găsit însă „nimic suspect” în reşedinţa miliardarului rus, a anunţat ieri poliţia într-un comunicat. „În lumina concluziilor agenţilor special formaţi, care au efectuat un examen NRBC ca măsură de precauţie, cea mai mare parte a cordonului pe care poliţia l-a instituit în jurul proprietăţii a fost îndepărtat”, a declarat Simon Bowden, comandantul poliţiei locale. Berezovski, adversar de mult timp al preşedintelui Putin, a decedat sâmbătă după-amiază, la 67 de ani, lângă d’Ascot, la 60 de km sud-vest de Londra, în circumstanţe „inexplicabile” potrivit poliţiei britanice. Miliardarul a fost unul dintre adversarii cei mai vocali ai preşedintelui rus. Lista „dizidenţilor” regimului, cu statut de paria, se diminuează: după Anna Politkovskaia – asasinată în octombrie 2006, în împrejurări neelucidate, ofiţeri FSB prea curioşi, precum Vitali Trepaşkin – aruncat la închisoare pentru că a încercat să afle adevărul despre atentatele din 1999, oameni de afaceri reticenţi, precum Mihail Hodorkovski – care şi-a pierdut libertatea.
