„Fiecare îşi joacă rolul, dar avem acelaşi obiectiv: obţinerea unei păci solide şi durabile în Ucraina”, a spus Emmanuel Macron, ca mesager al Europei colective, în cadrul unei conferinţe de presă comună, după o întâlnire-fulger cu Donald Trump, ieri, o zi care a marcat 3 ani de la invazia rusă. Preşedintele francez s-a deplasat la Washington, pentru a încerca o cuplare a omologului său american, la ideile sale. Multe complimente reciproce, excesiv de multe, gesturi de afecţiune, un duet de camaraderie diplomatică, dar în afara acestora, puţine lucruri concrete. Preşedintele francez i-a mulţumit lui Donald Trump pentru prezenţa la inaugurarea catedralei Notre Dame, în decembrie anul trecut, când acesta nici nu intrase în mandat. La rândul său, Donald Trump şi-a exprimat încrederea că războiul din Ucraina s-ar putea termina în câteva săptămâni, dar a avertizat că fără un acord, luptele s-ar putea transforma în al treilea război mondial. Macron s-a disociat de gazda sa, când aceasta a minimalizat participarea europeană la ajutorul din Ucraina. Decizia lui Donald Trump de a discuta cu Vladimir Putin şi de a-l eticheta drept „dictator” pe Zelenski i-a alertat pe liderii europeni. Temerile au fost agravate de oficiali americani care au reiterat că Ucraina ar trebui să renunţe la teritorii şi să nu adere la NATO. Potrivit preşedintelui francez forţele europene de menţinere a păcii, chestiune discutată şi cu premierul Marii Britanii, ar urma să fie desfăşurate ca o dovadă de sprijin pentru Ucraina, doar dacă Moscova şi Kievul ar semna un acord de pace. În ziua în care Macron se afla la Washington, liderii mai multor ţări europene între care şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, s-au deplasat la Kiev, pentru a reitera „sprijinul necondiţionat pentru Ucraina”. Sfidând Kievul şi aliaţii europeni, SUA au votat chiar luni, alături de Rusia, pentru a respinge o rezoluţie a Adunării Generale a ONU, care reafirma sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Relaţiile personale cu noul locatar al Casei Albe s-au dovedit mai importante, pentru liderul de la Elysee, decât coerenţa propriilor afirmaţii. El a încercat să reducă, pe un ton destul de relaxat, decalajul care s-a deschis între Donald Trump şi europeni, din cauza conflictului din Ucraina. Dacă Macron i-a vorbit lui Donald Trump considerând Rusia ca agresor al Ucrainei, acesta din urmă a persistat în a pune ambele ţări la acelaşi nivel. Macron a căutat registrul psihologic potrivit, în faţa unui interlocutor care aplică în diplomaţie metode specifice omului de afaceri. Macron a spus că francezii sunt gata să ofere garanţii de securitate Ucrainei, dar fără participarea americană ar fi dificil să facă asta. Obişnuit să fie în centrul atenţiei s-a văzut eclipsat de Donald Trump, care a reamintit că dacă era preşedinte, războiul nu ar fi început niciodată.
