Ieri, în zorii zilei (ora 5.30 la Moscova) fapt fără precedent, preşedintele rus Vladimir Putin a apărut pe ecranele televizoarelor, pentru o intervenţie de aproximativ o oră (56 minute) în care între altele a spus: „Am decis lansarea unei operaţii militare speciale”. Puţin după această informaţie s-au făcut auzite explozii şi sirene, în oraşele ucrainiene, din apropierea liniei de front a Donbasului. Loviturile aeriene s-au făcut resimţite în toată ţara, urmate fiind de intrarea blindatelor prin mai multe puncte de frontienră care separă cele două ţări. Niciuna din operaţiunile militare anterioare n-a fost anunţată ca aceasta, în zorii zilei, prevestind un război de agresiune aeriană şi terestră. „Scopul acestei operaţiuni este acela de a proteja persoanele care de 8 ani sunt victimele intimidării şi genocidului din partea regimului de la Kiev”, a spus liderul de la Kremlin. Ce se urmăreşte prin această intervenţie? Aducerea în faţa justiţiei, s-a justificat Vladimir Putim, a celor care au comis crime contra civililor, cetăţeni ai Federaţiei ruse. „Planul nostru nu este de ocupare a teritoriului ucrainian şi cerem militarilor ucrainieni depunerea armelor, fiindcă toată responsabilitatea unei posibile băi de sânge va fi consecinţa nesăbuinţei regimului de la Kiev”. În faţa invaziei ruse, iminente, starea de urgenţă fusese instituită pe tot teritoriul Ucrainei, încă de miercuri seara, ea permiţând ranforsarea ordinii publice, protejarea infrastructurii strategice, mobilizarea rezerviştilor. Forţele ruse au penetrat inclusiv în regiunea Kiev, pentru un atac cu rachete Grad. Ukraina a cerut resortisanţilor săi să părăsească în regim de urgenţă Rusia, şi Volodimir Zelenski s-a pronunţat pentru ruperea relaţiilor diplomatice. Anunţul lansării unei operaţiuni militare, de către Rusia pe teritoriul ucrainian a suscitat numeroase condamnări în lumea întreagă. Liderii europeni, dar şi cei ai Uniunii Europene, au luat atitudine vehementă, ameninţând cu noi şi noi sancţiuni. Neliniştea este totală. Efectele gestului nesăbuit al Moscovei se fac resimţite la bursele din întreaga lume. Preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski a comparat ziua de ieri cu aceea în care Germania nazistă, în al doilea război mondial, a pătruns pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Rusia24, primul canal de televiziune rus, are programe consacrate „operaţiunii speciale” armate pentru apărarea Donetk şi Luhansk, cele două republici autoproclamate şi recunoscute de Federaţia rusă. Un război informatic este în plină desfăşurare. Motiv pentru care autorităţile letone pentru audiovizual au dispus interzicerea a trei din cele cinci canale de televiziune rusă, întrucât reprezintă un pericol pentru securitatea naţională. În Franţa, Senatul a cerut suspendarea imediată a canalului Russia Today. Vecinii Ucrainei se pregătesc de apărare şi ca răspuns la solicitările Poloniei, Lituaniei şi Estoniei, NATO a decis acţionarea articolului 4 din tratatul de alianţă care prevede consultarea membrilor săi în caz de ameninţarea securităţii uneia din părţi. Ambasadorii celor 30 de ţări membre s-au reunit la Bruxelles, decizându-se deplasarea unor batalioane multinaţionale în Polonia şi ţările baltice. După şedinţa CSAT preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări că ţara nu va fi atrasă în conflict, deşi Rusia a răspuns cu rachete care lovesc oraşele şi obiectivele militare ucrainiene. Deşi mulţi se îndoiau de ceea ce s-a întâmplat ieri, lucrurile au luat întorsătura la care suntem martori. Vladimir Putin este vinovat de acest conflict major. Nici o eroare istorică, nici o adversitate occidentală, nici un argument nu justifică intervenţia sinonimă cu violarea dreptului internaţional. Toate sancţiunile economice de până acum au eşuat. Ele n-au deturnat intenţia lui Vladimir Putin de a redesena harta Europei şi a restabili nostalgica sferă de influenţă de odinioară.
