Raportul de activitate al Direcţiei pentru Agricultură Dolj, pentru anul 2015, transpune în cuvinte o realitate pe care o ştim foarte bine. Agricultura doljeană este, în cea mai mare parte, fărămiţată în mii şi mii de exploataţii individuale, producând doar o activitate agricolă de subzistenţă. Tutunul şi rapiţa, altădată, culturi etalon, tind să-şi menţină ritmul descendent. Importurile au luat locul brandului „pepene de Dăbuleni”, sub privirile autorităţilor, care dorm la nesfârşit neluând nicio măsură să oprească această concurenţă neloială. Defrişăm mai mult decât plantăm. Cât despre nivelul producţiilor, pe loturile irigate, realitatea descreţeşte doar frunţile fermierilor, care îşi permit să ude culturile. În schimb, pentru marea majoritate, mila Cerului este singura şansă pentru a pune câte ceva în hambare. Ne lăudăm cu întinderea suprafeţelor cultivate, dar nu scoatem o vorbă despre productivitatea obţinută, care este cel puţin de 2-3 ori mai mică, decât cea a mediei europene. Şi, toate acestea, se petrec an de an. Până când…?! Evident, nimeni nu ştie!
În Raportul de activitate pe 2015 al Direcţiei pentru Agricultură Dolj, anul anterior este precizată o creştere constantă, din 2011 până în 2014, a suprafeţelor cultivate cu grâu, mulţi producători agricoli reuşind să construiască pe fonduri europene silozuri sau să facă diferite modernizări ale exploataţiilor agricole, ceea ce le-a dat posibilitatea depozitării şi valorificării cerealelor la preţuri, care să le permită optimizarea profitului. Un regres s-a înregistrat în anul 2015 din cauza precipitaţiilor abundente din toamna anului 2014 rezultând o suprafaţă de 155.769 ha, mai mică cu 16% în comparaţie cu 2014. La secară, orz de toamnă şi primăvară, orzoaică de primavară şi de toamnă sunt variaţii nesemnificative, în intervalul menţionat, suprafeţele cultivate sunt mici şi au în general ca destinaţie autoconsumul sau în cazuri speciale, cum este orzoaica, se cultivă suprafeţe ce fac obiectul unor contracte cu fabricile de bere.
La floarea soarelui se remarcă o creştere constantă a suprafeţelor cultivate datorită interesului agricultorilor ca urmare a cererii constante pe piaţă şi a rentabilităţii acestei culturi. În anul 2015, suprafaţa cultivată a fost mai mare cu 7449 ha ( 11%) în comparaţie cu 2014.
Cultivarea tutunului dispare odată cu bătrânii satelor
Nu acelaşi lucru îl putem constata la rapiţă, care a suferit un recul puternic în perioada 2011-2013, din cauza condiţiilor climatice înregistrate în anii respectivi, caracterizaţi, fie prin lipsa apei în perioada de semănat, fie prin temperaturi scăzute în timpul iernii. O creştere semnificativă s-a produs în anul 2015, cu 50% mai mare (16.521 ha) în comparaţie cu anul 2014.
O situaţie specială o aveam la tutun, unde suprafeţele cultivate sunt nesemnificative în perioada 2010-2014, deşi U.E. oferă subvenţii atrăgătoare, pe de o parte din cauza neseriozităţii partenerilor care colectează tutunul pentru prelucrare şi pe de altă parte a îmbătrânirii populaţiei active în mediul rural, fiind o cultură care necesită un volum mare de muncă manuală. Un salt semnificativ a fost în anul 2015, unde suprafaţa a crescut, faţă de anii anteriori, de la 150 ha ( 2010- 2014) la 608 ha. Suprafeţele cultivate cu cartofi, în perioada 2010 – 2015 s-au situat în intervalul 2.579 ha – 2.649 ha.
Pepenii de Dăbuleni, concuraţi neloial, sub ochii autorităţilor
La pepenii verzi, suprafaţa în cultură este, încă, importantă, cuprinsă în perioada 2011-2015 în intervalul 6.014 ha – 4.695 ha, în 2015 manifestă o oarecare scădere, cauzată de importurilor de pepenii din Turcia şi Grecia, redistribuiţi în ţară prin intermediari, ca ,,pepeni de Dăbuleni”, producând fermierilor locali concurenţă neloială, ca urmare a falsificării brandului consacrat şi înregistrat la OSIM de „pepene de Dăbuleni”. Să mai adaugăm că, singurii care fac ceva bani din comerţul cu pepeni sunt intermediarii şi nu producătorii din Dăbuleni şi Călăraşi.
Defrişăm mai mult decât plantăm
Experienţa acumulată de unii producători tineri care au lucrat în spaţiul U.E. a făcut ca aceştia să dorească iniţierea unor afaceri rentabile motiv pentru care, în special în 2011 şi 2012, 2015 s-au înfiinţat plantaţii la care ponderea nu o au soiurile tradiţionale de prun, ci alte specii cu valorificare bună pe piaţă, gen afinul, mărul, zmeurul, alunul, cătina, piersicul etc. Totuşi, ritmul plantărilor unor specii de pomi fructiferi a fost mult mai mic, comparativ cu cel al defrişărilor. În anul 2015 s-au eliberat 5 autorizaţii de plantare pentru suprafaţa de 14,92 ha, urmând a se planta 2,47 ha cu prun, 10,0 ha nuc, 1,97 ha alun şi 0,48 ha cătină în localităţile Predeşti, Pleniţa, Almăj, Brabova.
La nivelul judeţului Dolj, din analiza situaţiei plantaţiilor pomicole pe baza criteriilor privind evoluţia suprafeţelor ocupate, rata de înfiinţare şi de defrişare a suprafeţelor pomicole, coroborat cu potenţialul de producţie, se constată nevoia realizării de investiţii pentru refacerea patrimoniului pomicol prin înfiinţarea de plantaţii noi şi reconversia celor existente, în scopul creşterii competitivităţii sectorului, protejării solului de eroziuni, alunecări de teren, etc.
Suprafeţele irigate au avut producţii semnificative
Din cauza deficitului de precipitaţii din lunile iunie – iulie la nivelul judeţului Dolj au fost afectaţi de secetă 14.428 de fermieri, o suprafaţă totală de 69.879,97 ha, cu pierderi estimate de 122.620.312,89 lei, aşa cum rezultă din procesele – verbale ale comisiei judeţene/comisii locale pentru situaţii de urgenţă. Principalele culturi afectate au fost: porumb 28.987,11 ha şi floarea soarelui în suprafaţă de 36.328,71 ha.
Pentru completarea necesarului de apă a fost irigată o suprafaţă totală de 20.236 ha din care: porumb 19387 ha; floarea soarelui 527 ha; soia 322 ha. Făcând o paralelă între producţia obţinută la culturile irigate şi cele neirigate, se constată o diferenţă foarte mare de producţie. Conform Datelor Statistice (AGR 2B 2015) transmise din teritoriu, producţia medie a fost: la porumb 7.036 kg/ha la irigat faţă de 1.200 la neirigat; floarea soarelui 3.798 kg/ha – 1.200 kg/ha ; soia boabe 2.069 kg/ha – 900 kg/ha.
În concluzie, anul 2015, a fost un an dificil, care a pus la grea încercare fermierii, din punct de vedere al producţiei înregistrate la cultura de porumb şi floarea soarelui.
