În cadrul seriei de evenimente şi momente istorice pe care Asociaţia Macedonenilor din România (AMR) le marchează în luna noiembrie, comunitatea macedoneană din România a celebrat împlinirea a 81 de ani de la eliberarea oraşului Skopje. Pentru AMR, această aniversare nu este doar un reper din calendarul istoric, ci şi o ocazie de a reaminti generaţiilor tinere drumul dificil prin care poporul macedonean şi-a afirmat libertatea şi identitatea.
La 13 noiembrie 1944, după câteva zile de lupte grele purtate la porţile capitalei, luptătorii diviziilor 42 şi 50 de eliberare naţională ale armatei macedonene, împreună cu Brigada a 16-a macedoneană, au reuşit să elibereze oraşul de sub ocupaţia fascistă germană. Ei au înfruntat trupe ale Diviziei 22 Germane Grenadier – regimentele 47 şi 65 – sprijinite de unităţi ale Diviziei 11 Aeriene, precum şi brigada germană „Angermiler”, desfăşurată în faţa defileului Kačanik. Intrarea eliberatorilor în Skopje, într-un marş victorios, a pus capăt unei perioade de suferinţă şi a redeschis speranţa pentru întreaga regiune.
Eliberarea a fost urmată imediat de reluarea vieţii civile. În aceeaşi zi, Consiliul pentru Eliberarea Naţională a Oraşului Skopje a emis o proclamaţie care anunţa primele măsuri ale guvernului popular într-un oraş liber: reorganizarea administraţiei locale, restabilirea serviciilor publice şi sprijinirea populaţiei afectate de război. Acest gest a simbolizat trecerea de la rezistenţă la renaştere şi a pus bazele oraşului Skopje modern, construit pe solidaritate şi speranţă.
Jane Sandanski
Filiala Timişoara a AMR a organizat acţiunea „Figuri de seamă în istoria Macedoniei”, un demers cultural dedicat personalităţii marcante Jane Sandanski (18 mai 1872 — 22 aprilie 1915). Considerat în Macedonia drept erou naţional şi una dintre cele mai influente figuri revoluţionare ale secolului XX, Sandanski a rămas un simbol al luptei pentru libertate şi identitate.
Nicola Ianachiev Carev
Pe 23 noiembrie, AMR a marcat memoria lui Nicola Ianachiev Carev, lider al Republicii Cruşevo şi martir al mişcării revoluţionare macedonene. Moştenirea sa trăieşte în memoria colectivă, în monumentele ridicate şi în idealul pentru care a luptat.
Născut într-o familie modestă de mineri, Carev a urcat prin educaţie, muncă şi convingeri socialiste până la rolul de lider al Organizaţiei Revoluţionare Macedonene şi „preşedinte” al Republicii Cruşevo din 1903. El rămâne legat pentru totdeauna de Răscoala de la Ilinden şi de visul unei Macedonii libere.
