În această perioadă, consiliul științific și compartimentele științifice ale Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor” analizează activitatea instituțională din perioada 2019-2023. Un prilej fericit de reîmprospătare a memoriei, de analiză a lucrurilor bine făcute, de consolidare a energiilor puse în valoare spre îndeplinirea vocației tradiționale a singurului institut de cercetare al Academiei Române, ce dăinuie pe meleagurile oltene. Purtând în denumirea sa numele marelui savant C.S. Nicolăescu-Plopșor, erudit sub a cărui lumină postumă s-au desfășurat de-a lungul vremurilor conferințe, simpozioane și dezbateri de profil, institutul craiovean a izbutit să fructifice în ultimii ani potențialul istoric, arheologic, geografic, etnografic, lingvistic existent în vechea provincie a Olteniei și nu numai.
În ultimii ani, colectivul de cercetători din cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor”, al Academiei Române, a readus în spațiul dezbaterilor publice teme de mare importanță socială, care au dat un plus de consistență evenimentelor culturale din Oltenia. Anul 2021 a fost declarat de Parlamentul României, drept „Anul Tudor Vladimirescu”, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la Revoluția română de la 1821. În acest context general, Institutul craiovean, păstrându-și un rol care să insufle aplecarea spre cunoașterea și valorificarea datelor și faptelor istorice, s-a implicat în evenimentele culturale desfășurate în Oltenia, atât în calitate de organizator al unor manifestări științifice sau partener în comitetul de organizare, cât și ca participant, prin cercetătorii săi, contribuind la definitarea unui tablou general asupra marelui eveniment revoluționar de la 1821 și la omagierea celui care a pus bazele epocii moderne.
În lumina unui erou național
Cu o organizare riguroasă, angrenând mai multe instituții din aria academică, universitară și de învățământ, manifestările științifice organizate cu acest prilej de Institutul din Craiova au început cu workshop-urile „Tabăra revoluționară de la Țânțăreni” (25 februarie 2021) și „Adunarea norodului în primăvara lui 1821” (8 aprilie 2021), organizate online, în parteneriat cu instituțiile de învățământ din cadrul proiectului „Amfiteatrul Tudor Vladimirescu”. Evenimentele au continuat cu simpozionul național „1821-2021. Bicentenarul revoluției conduse de Tudor Vladimirescu”, din 14-15 mai, ale cărui lucrări au fost deschise de acad. Ioan Aurel POP, președintele Academiei Române, care a a subliniat rolul marcant al revoluționarului român. Manifestarea științifică a fost structurată pe trei secțiuni: Cadrul internațional și mișcările de eliberare națională, Acțiune și discurs revoluționar, Memoria evenimentului istoric și a personalității lui Tudor Vladimirescu.
La simpozion au participat cercetători și cadre didactice de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” – București, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C. S. Nicolăescu-Plopșor”, Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea din Craiova, Universitatea Valahia din Târgoviște, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – Iași, Institutul de Istorie a MECC, Chișinău) și alte instituții de cultură din țară, care au ilustrat o multitudine de aspecte ale istoriei, în speță ale revoluției de la 1821 și a personalității lui Tudor Vladimirescu, dar și aportul istoriei, ca știință socio-umană, la buna însușire a trecutului.
Tot aici se cuvine să reamintim că, în 7 iunie 2021, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C. S. Nicolăescu-Plopșor” a fost partener la Conferința Internațională „Tudor Vladimirescu – 200 de ani de la Revoluția de la 1821”, organizată de Arhiepiscopia Craiovei, în parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxă, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”.
„Arhivele Olteniei” – puterea atemporală a cuvintelor
Legată organic de Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C. S. Nicolăescu-Plopșor” prin firele invizibile ale pasiunii pentru actul de cultură, revista „Arhivele Olteniei” a fost una din principalele publicaţii în paginile căreia şi-au găsit locul articole cu privire la istoria şi viaţa culturală a Olteniei. Apărută în 1922, la Craiova, sub conducerea lui Charles Laugier – director, şi a unui comitet de redacţie format din profesorii: Ştefan Ciuceanu (Craiova), T. G. Bulat (Râmnicu Vâlcea), Al. Bărcăcilă (Turnu‑Severin) şi C. D. Fortunescu – secretar de redacţie, Seria Veche a revistei a apărut neîntrerupt în intervalul 1922-1943; ulterior, anii războiului au însemnat o perioadă dificilă, cu un singur volum pentru anii 1944-1946, tipărit, fără a fi, însă, difuzat. Seria nouă apărută din 1981, ca publicaţie anuală, se tipărește, în prezent, sub egida Academiei Române şi este editată de Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C. S. Nicolăescu-Plopşor”.
În anul 2022, la ceas centenar pentru acestă revistă, ajunsă la o maturitate câștigată grație numelor sonore ce au semnat în calitate de autori în paginile sale, colectivul de cercetători ai ICSU Craiova a organizat, în perioada 12-13 mai, simpozionul național cu participare internațională având ca temă „Publicații culturale și științifice românești. Arhivele Olteniei (1922-2022)”. În deschiderea lucrărilor simpozionului, acad. Dorina Elena Rusu a precizat: „Institutul craiovean este la o nouă dezbatere de acest gen, organizată pe fundamentul uneia dintre cele mai trainice reviste umaniste, în ale cărei file memorabile și-au pus semnătura personalități marcante ale lumii științifice. Anul 2022 poate fi numit un an de referință în viața culturală și științifică a Craiovei. Este anul în care se împlinește un secol de la apariția primului număr al revistei „Arhivele Olteniei”, o revistă de înaltă ținută științifică, care a dăinuit peste timp. Având caracter enciclopedic, limpede evidențiat prin materialele publicate în paginile sale, revista a devenit, în timp, un model de referință, atât pentru noi, oamenii de știință, cât mai ales pentru publicul larg, către care revista se deschide printr-o abordare pertinentă, punctuală, accesibilă și, mai ales, inedită. Spiritul oltean a fost și este mereu unul iscoditor, întrebător, deschizător de noi orizonturi, toate aceste caractere probate istoric punându-și amprenta și pe stilul abordat în „Arhivele Olteniei”. Să remarcăm că evenimentul a beneficiat de sprijinul unor parteneri tradiționali ai actului de cultură: Universitatea din Craiova, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, Baroul Dolj, Fundaţia Revista „Scrisul Românesc”, din Craiova, Asociaţia Culturală Carmina Balcanica şi Asociaţia Centrul de Studii şi Cercetări de Drept Privat Ion Dogaru.
„Oltenia – conexiuni istorice, identități în dialog”
Sub acest titlu, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor”, al Academiei Române, a organizat, în perioada 11-12 mai 2023, un simpozion național care a continuat seria de activități a institutului craiovean desfășurate în cursul acestui an, în cadrul programului având ca temă centrală istoria Olteniei, respectiv workshop-urile online: „Descoperiri arheologice și cercetări cu privire la istoria veche și medie a Olteniei” (24 februarie), „Patrimoniul cultural din Oltenia – element de identitate românească” (30 martie) și „Realități socio-economice în Oltenia modernă şi contemporană” (25 aprilie).
Evenimentul, care s-a desfășurat în format hibrid, a fost organizat în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj și Consiliul Județean Dolj. Cu o participare consistentă și plină de substanță din partea lumii academice și universitare și, totodată, grație studiilor prezentate, evenimentul și-a atins scopul propus, acela de a promova și dezvolta schimburile de idei, concepte, abordări pluridisciplinare din viața cultural-științifică a Olteniei. Punând în valoare bogația tezaurului arheologic, istoric, lingvistic, etnografic existent în Oltenia, cei peste 60 de participanți la simpozion au reprezentat cercetători, cadre universitare, arhiviști, muzeografi, doctoranzi de la mai multe instituții de profil din țară printre care: Universitatea din Craiova, Universitatea din București, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Biblioteca Academiei Române, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, Arhivele Naționale ale României, București, Muzeul Olteniei Craiova, Muzeul Judeţean Gorj ș.a.
Conferința anuală a Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova
„C.S. Nicolăescu-Plopșor”
Debutând în anul 2020, cu tema Comunități umane, modernizare și urbanizare în sud-vestul României, manifestarea științifică organizată de Institutul craiovean, este parte a proiectului de cercetare cu același nume, al cărui obiectiv principal este cunoașterea numeroaselor aspecte cu privire la continuitatea și dezvoltarea societății românești din sud-vestul României, precum și a conexiunilor cu regiunile geografice învecinate. Structurată pe secțiuni diverse, precum: Istorie și arheologie, Viață cotidiană și evoluție socio-economică, Practici politice și relații internaționale, Studii culturale, Perspective juridice și realități (inter)naționale, Femeia între tradiție și modernitate etc., conferința a reușit de-a lungul acestor ani să reașeze în spațiul public al dezbaterilor teme de impact regional, național și internațional. Institutele din cadrul sistemului Academiei Române, specialiștii din Arhivele Naționale și muzeografi ai marilor centre de profil din țară și-au expus studiile și tezele, valorificând astfel cercetările de profil și contribuind la promovarea și dezvoltarea culturii.
Sintetizând, forța argumentelor, calitatea studiilor și a lucrărilor prezentate au definit cu simplitate fiecare etapă a Conferinței. De altfel, chiar în acest an, au fost prezenți peste 50 de participanți care au reprezentat cercetători, cadre didactice universitare, arhiviști, muzeografi, doctoranzi de la mai multe instituții de profil din țară și străinătate printre care: Institutul de Studii Sud-Est Europene, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea Națională de Știință de Tehnologie Politehnica București, Universitatea din Craiova, Arhivele Diplomatice MAE, București, Arhivele Naţionale ale României, București, Academia Tehnică Militară, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, Muzeul Olteniei Craiova, Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov, Biblioteca Națională a Franței, Paris ș.a.
Mai mult, în cadrul Conferinței din acest an s-a dezbătut despre valoarea și personalitatea istorică incomensurabile ale marelui Dimitrie Cantemir. Prezența reputatului cantemirolog Ștefan Lemny, autor al unor lucrări celebre precum Originea și cristalizarea ideii de patrie în cultura română (1986), Cantemireștii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea (2010), Dimitrie Cantemir: un principe român în zorile Luminilor europene (2019) a fost în concordanță cu provocarea inspirată de talia enciclopedică a marelui savant român.
„Studiile prezentate de către participanții la manifestările științifice organizate de institutul craiovean se regăsesc publicate în volume colective, constituind o contribuție însemnată la conturarea unei imagini autentice cu privire la existența și continuitatea comunităților umane în sud-vestul României, precum și la promovarea valorilor perene ce au însoțit neîntrerupt oamenii acestor meleaguri”, a precizat prof. univ. dr. Sevastian Cercel, cercetător științific gr. I și directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române, din martie 2020.
La rândul său, prof. univ. dr. Cezar Gabriel Avram, directorului institutului în perioada 2000-2020, a subliniat importanța activității de cercetare științifică și rezultatele meritorii obținute în perioada 2019-2023: „conducerea actuală a instituției, directorul Sevastian Cercel și consiliul științific, au organizat foarte bine activitatea de cercetare, au stabilit corect obiective de etapă și au reușit să susțină colectivul de cercetare în proiectele asumate. Două direcții esențiale definesc această perioadă. Mai întâi, preocuparea pentru atragerea fondurilor necesare activității de cercetare, care are un bilanț foarte bun. În al doilea rând, preocuparea pentru consolidarea și modernizarea infrastructurii de cerectare. Pe acest plan, eforturile directorului Sevastian Cercel sunt remarcabile, iar instituția se pregătește să demareze cel mai important proiect privind reparația și modernizarea sediului în care ne desfășurăm activitatea. Este un proiect ambițios susținut cu mult curaj și profesionalism de conducerea institutului”.
„Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române își exprimă dorința de a desfășura în continuare și alte evenimente științifice, devenind un contributor permanent la îmbogățirea cultural-științifică a Olteniei și nu numai, studiile și cercetările efectuate asigurând perpetuarea legendarului tezaur spiritual și patrimonial al românilor”, a subliniat cs III dr. Georgeta Ghionea, secretar al consiliului științific al prestigioasei instituții de cercetare socio-umană, care în această perioadă are un rol important în centralizarea și pregătirea rezultatelor instituționale din perioada 2019-2023.
Cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova
„C.S. Nicolăescu-Plopșor”
